Foto: suportlegal.com
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Nimeni nu poate fi obligat să activeze într-un anumit loc de muncă
|
|
Am auzit la radio despre neîngrădirea dreptului la muncă şi libertatea muncii. Ce presupune aceasta?
Tudor Gorea, Bălți |
Noţiunea de „neîngrădire a dreptului la muncă” reprezintă unul din principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă. Acesta garantează ca nimeni, pe toată durata vieţii sale, să nu poată fi obligat să activeze într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie, oricare ar fi aceasta.
Libertatea muncii, de asemenea, constituie un principiu fundamental al reglementării raporturilor de muncă, ce include dreptul la munca liber aleasă sau acceptată, dreptul dispunerii de capacităţile sale de muncă, dreptul alegerii profesiei şi ocupaţiei. Acest principiu porneşte de la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art. 23), Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (art. 6), Constituţia Republicii Moldova (art. 43) și este desfăşurat, concretizat în Codul muncii (art. 5 şi art. 6).
Libertatea muncii se manifestă prin exprimarea liberă a voinţei subiecţilor de a stabili, modifica, suspenda şi înceta raportul juridic corespunzător. O formă a libertăţii muncii este contractul individual de muncă, ce constituie o înţelegere dintre salariat şi angajator asupra conţinutului acestuia, adică asupra tuturor condițiilor de angajare. În acest sens, art. 49 din Codul muncii stabilește că conţinutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul părţilor, ţinându-se cont de prevederile legislaţiei. Prin urmare, contractul individual de muncă nu poate fi modificat decât printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia, conform art. 68 din Codul muncii.
Îndeplinirea unei munci în afara orelor de program
|
|
Ce înseamnă munca prin cumul și dacă se încheie sau nu contract individual de muncă?
Victor Orbu, Chișinău |
Potrivit art. 267 alin. (1) din Codul muncii, munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct.
Mai mult decât atât, alin. (5) al aceluiaşi articol stabileşte că în contractul individual de muncă se indică în mod obligatoriu că munca respectivă este prestată prin cumul.
Durata contractului colectiv de muncă, nu mai mică de un an
|
|
Ținînd cont de condiţiile economico-financiare ale unităţii, angajatorul a acceptat încheierea contractului colectiv de muncă doar pentru o perioadă de jumătate de an. Este corect acest lucru?
Anastasia Guțenco, Orhei |
Având în vedere că contractul colectiv de muncă are o importanță deosebită în reglementarea raporturilor de muncă în unitate și este un act juridic încheiat în formă scrisă între salariaţi şi angajator de către reprezentanţii acestora, art. 33 alin. (11) din Codul muncii dispune că durata acestuia nu poate fi mai mică de un an.
