Ne aşteaptă cele mai mari scumpiri din ultimii șapte ani

Foto: noi.md

În primăvară, am putea asista la o explozie a preţurilor. Astfel, Ban­ca Naţională a Moldovei (BNM), al cărei obiectiv fundamental este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, a declarat recent că este posibil ca, începând cu trimestrul doi din 2015, creşterea pre­ţurilor reglementate să se accelereze.

Ce înseamnă preţuri reglementate? Se are în vedere preţurile la produse şi servicii care sunt reglementate, în mod direct sau indi­rect, de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Acestea se stabilesc şi se ajustează cu avizul autorităţilor competente, precum Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE), care aprobă tarifele la energia electrică, la energia termică, iar de nu de demult şi la serviciile publice de ali­mentare cu apă şi de canalizare.

Conform datelor şi calculelor BNM, pre­ţurile reglementate vor creşte în medie, în 2015 şi 2016, cu 6,7 şi, respectiv, 8,5 la sută. Ceea ce înseamnă că scumpirile ar putea re­veni la cota de acum șapte ani, când inflaţia atinsese nivelul de 7,3%.

Galopul preţurilor reglementate a pornit

De fapt, creşterea preţurilor reglementate a început încă din prima lună a anului, când, potrivit unui ordin al Ministerului Sănătăţii, ce a avut menirea de a evita, a diminua po­sibilele întreruperi în aprovizionarea insti­tuţiilor medicale publice cu medicamente, ca urmare a deprecierii drastice a valutei na­ţionale, au fost majorate până de câteva ori preţurile la anumite tipuri de medicamente.

Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei încetineşte creşterea inflaţiei

Sunt semnale că şi tarifele la energia electrică ar putea să crească. ANRE deja a majorat preţurile la serviciile de distribuţie pentru Union Fenosa. Deşi Agenţia Naţiona­lă pentru Reglementare în Energetică susţi­ne că scumpirile serviciilor de distribuţie a energiei electrice nu va afecta tarifele pentru consumatorii finali, totuşi Union Fenosa in­sistă asupra scumpirii curentului electric, in­clusiv pentru populaţie, cu 30 la sută. Adică, un kilowatt/oră ar putea ajunge să coste doi lei, faţă de 1,58 lei, cât costă acum.

Dacă, până acum, Banca Naţională a Mol­dovei prognoza la fiecare trei luni o evoluţie a inflaţiei în jurul a 5 la sută, cu o aproxima­ţie de plus–minus 1,5 la sută, luna aceasta a declarat că rata medie anuală a inflaţiei pen­tru anul curent ar putea să se ridice la nivelul de 5,8 la sută sau cu 1,2 puncte procentuale mai mult decât s-a estimat în octombrie anul trecut. Iar pentru anul viitor se prognozează o creştere a inflaţiei mai mare de 6 la sută. În genere, BNM susţine că, în următoarele opt trimestre, creşterea inflaţiei ar putea depăşi orice limită, adică s-ar putea produce o ex­plozie necontrolată a preţurilor la mărfurile şi serviciile din ţară.

De asemenea, ultimele previziuni ale Băn­cii Naţionale indică sporirea contribuţiei in­flaţiei de bază asupra creşterii preţurilor de consum. Explicăm că inflaţia de bază repre­zintă indicatorul care se obține eliminând din inflația totală acele prețuri care sunt supuse unor efecte tranzitorii, cum ar fi pre­ţurile administrate sau cele pentru produse alimentare cu preţuri volatile. Suntem aver­tizaţi că inflaţia de bază se va accelera mai cu seamă în primele trei trimestre ale anului de faţă. Nu se exclude menţinerea contribuţiei preţurilor la produsele alimentare asupra creşterii inflaţiei. Tot ce e posibil. Or, în con­diţiile în care semănăturile de grâu de toam­nă din ţară arată prost, cum nu s-a întâmplat de multă vreme, ar putea să scadă recoltele şi, iminent, să crească preţurile la pâine.

De ce depinde creşterea preţurilor?

În schimb, se estimează că micşorarea preţurilor internaţionale la petrol şi gaz vor încetini creşterea preţurilor la combustibili pe piaţa internă. De asemenea, accentuarea deprecierii rublei ruseşti şi hrivnei ucrainene ar putea ieftini produsele importate din aces­te ţări, ceea ce ar induce presiuni dezinflaţi­oniste. Este posibilă şi o înăsprire a condiţi­ilor de migrare în Federaţia Rusă, ceea ce ar putea afecta volumul remiterilor din această ţară, fapt ce va avea un impact descurajator asupra inflaţiei.

Deci, va persista un şir întreg de factori meniţi să oprească creşterea preţurilor, a tarifelor. Totuşi, după cum am spus, este de aşteptat ca inflaţia să se ridice la nivelul de acum şapte de ani, de peste 7%. Aceasta se va produce din cauza majorării excesive a preţurilor reglementate, adică la curentul electric, căldură, medicamente, la produsele de import, pe fundalul căderii prăpăstioase a cursului de schimb al leului moldovenesc faţă de principalele valute străine, în special, în raport cu dolarul american.

De fapt, Banca Naţională a Moldovei nici nu neagă o scădere în continuare a importu­rilor şi a remiterilor, ceea ce ar putea ieftini leul moldovenesc în raport cu moneda de re­ferinţă, dolarul SUA, și ar spori inflaţia. În aceste condiţii, evoluţia produsului intern brut va fi una negativă în următorii doi ani, adică pe durata orizontului de prognoză a BNM, deoarece economia Federaţiei Ruse a intrat în recesiune, iar creşterea economică în zona euro va fi slabă, cu persistenţa riscu­lui de recesiune.

Sunt premise obiective în ţară ca rata in­flaţiei să fie măsurată în două cifre, în sensul că ar putea depăşi chiar şi nivelul de 10%, adică creşterea preţurilor să depăşească cu mult limitele stabilite de Banca Naţională. Totuşi, unii experţi locali susţin că un salt enorm al inflaţiei este exclus, chiar dacă deprecierea permanentă a leului va inten­sifica procesele inflaţioniste pe parcursul acestui an. Bunăoară, Elena Gorelova, doc­tor în economie, vicedirector al Institutului de Cercetări Strategice, susţine că, în pofida majorării tarifelor la gazele naturale, la ener­gia electrică în lunile următoare, inflaţia nu va atinge cote cutremurătoare, deoarece va scădea puterea de cumpărare a populaţiei ca urmare a deprecierii catastrofale a leului moldovenesc. Astfel încât majorarea preţu­rilor reglementate la resurse energetice vor contribui la micşorarea cheltuielilor pentru alte mărfuri produse şi pentru servicii. Adi­că, locuitorii ţării vor avea mai puţini bani pentru sănătate, pentru hrană, pentru alte necesităţi vitale.

Măsuri de protecţie a populaţiei

Tocmai din această perspectivă tristă, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova a propus pentru Programul de ac­tivitate al Guvernului elaborarea şi promo­varea proiectelor de perfecţionare a cadrului legislativ în vederea asigurării unei protecţii mai înalte pentru diferite categorii ale popu­laţiei, precum părinţi tineri, persoanele cu dezabilităţi, şomeri, pensionari etc.