Foto: rabota.md
Începând cu 1 ianuarie curent, angajatorii din Republica Moldova sunt obligați să asigure o serie de condiţii minime de securitate și sănătate în muncă pentru lucrul la calculator. O hotărâre în acest sens a fost publicată în iulie anul curent în Monitorul Oficial, dar a intrat în vigoare în prima zi din 2017.
Trebuie să evalueze condițiile de securitate
Astfel, angajatorii vor fi obligaţi să efectueze analiza posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate în muncă pe care aceştia le creează lucrătorilor, în special, cu privire la posibilele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi de tensiune nervoasă. După aceasta, angajatorii vor trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a remedia riscurile profesionale constatate.
Este vorba despre posturile de lucru create după 1 ianuarie 2017, care trebuie să îndeplinească cerinţele minime; posturile de lucru existente înainte de 1 ianuarie 2017 să fie adaptate astfel încât să corespundă cerinţelor minime, în termen de cel mult un an de la data menţionată; lucrătorii să fie informaţi cu privire la toate aspectele de securitate şi sănătate în muncă aferente postului de lucru şi, în special, cu privire la măsurile care sunt puse în aplicare în conformitate cu cerinţele minime. De asemenea, fiecare lucrător urmează să fie instruit cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori este schimbată substanţial organizarea postului de lucru.
Pauze sau schimbări de activitate
Printre cerinţe se regăseşte faptul că angajatorii vor trebui să planifice activităţile lucrătorilor astfel încât munca zilnică la monitor să fie întreruptă periodic, prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea lucrătorilor în faţa monitorului.
Pentru protecţia vederii, angajatorul trebuie să asigure lucrătorilor
examinarea oftalmologică înainte de a începe lucrul la monitor, dar și atunci când lucrătorii vor simți dificultăţi vizuale cauzate de lucrul la monitor. Dacă, în urma examenului oftalmologic, vor fi depistate dereglări vizuale, angajatorul va fi obligat să pună la dispoziţie aparate de corecţie normale sau de corecţie speciale, cheltuielile fiind suportate în întregime de către angajator.
Nici utilizarea echipamentului de lucru nu trebuie să prezinte riscuri profesionale pentru lucrători, în hotărâre fiind stipulate şi cerinţele tehnice privind ecranul, tastatura, masa sau suprafața de lucru şi scaunul angajatului.
Pauzele suplimentare, incluse în timpul de muncă
Durata generală a zilei de muncă la monitor va trebui să fie de 8 ore. Totodată, se va admite activitatea în ture cu durata de 12 ore. Pentru asigurarea capacităţii optime de muncă şi menţinerea sănătăţii, în afară de pauza obligatorie pentru prânz, în decursul zilei de muncă trebuie să fie efectuate pauze suplimentare, care se vor include în timpul de muncă.
Astfel, în ziua de muncă de opt ore, pauzele reglementate trebuie să fie acordate după două ore de la începutul turei şi după două ore după prânz, cu durata de 15 minute fiecare, iar în ziua de muncă de 12 ore, pauzele reglementate vor trebui să fie efectuate în primele opt ore ca şi pauzele din ziua de opt ore, iar în ultimele patru ore, după fiecare oră câte 15 minute. Nu se va admite activitatea la monitor mai mult de două ore, fără pauze reglementate.
,,Vom veghea să fie respectate aceste norme. Şi până acum, când mergeam în vizită de lucru, ceream să vedem dacă angajatul a efectuat examenul medical la oftalmolog. Sunt cerinţe pe care angajatorii trebuie să le îndeplinească cu privire la controlul medical al angajaţilor, dar şi la respectarea altor norme. Mulţi tineri lucrează foarte îndelungat la calculator şi li se depistează probleme serioase de vedere, la coloana vertebrală, pentru că stau doar într-o poziţie”, a spus pentru ziarul ,,Vocea poporului” şefa Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, Elena Carchilan.
De menționat că hotărârea nu se va aplica vehiculelor sau cabinelor de control la utilaje, sistemelor pentru prelucrarea informaţiei numerice de la bordul mijloacelor de transport, sistemelor pentru prelucrarea informaţiei numerice prevăzute în special pentru uz public, sistemelor portabile care nu se utilizează un timp îndelungat la un post de lucru, ori maşinilor de calculat, caselor de marcat etc.
