Pandemia de Covid-19 ne-a făcut să ne gândim tot mai mult la ziua de mâine, în special, dacă vorbim de cheltuieli. Lipsa unui loc de muncă sau salariul mic i-a constrâns pe mulți dintre moldoveni să nu mai pună bani „la ciorap”, așa cum erau obișnuiți odată.
Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, care a analizat aceste date, dacă, prin anii 1990–2000, aceștia economiseau între 6 și 7% din banii câștigați, iar în 2020 ei puneau deoparte puțin peste – 2% din venituri, în 2021, tendința spre economii este de 0,3%.
„Această înclinație spre consum este una foarte redusă și e determinată de sărăcie, de cultura slabă de utilizare a mijloacelor bănești, a instrumentelor financiare. Cu toate acestea, cetățenii noștri în ultimii ani dau dovadă de un consum al serviciilor financiare mult mai ridicat decât a fost anterior. În ultima perioadă, asistăm la un consum destul de puternic al cetățenilor noștri și mai puțin la economii”, a explicat expertul.
„Nu strângem, că nu avem ce”
La rândul lor, unii cetățeni, pe care i-am intervievat în stradă, au confirmat că, în ultimul timp, economisesc tot mai puțini bani, iar de vină ar fi pandemia de Covid-19. Cei care au adunat, totuși, câte ceva, ne-au spus că au reușit doar muncind peste hotare.
„Acest an pandemic ne-a afectat pe toți. Mai bine de jumătate de an nu am lucrat. Muncesc într-o companie de instalat aparate de aer condiționat. Vânzările au scăzut simțitor. Respectiv, s-a diminuat și câștigul nostru. Tot salariul îl cheltuiam pentru mâncare și pe servicii comunale”, ne spune un chișinăuian.
„Am pus ceva de o parte pentru că am muncit peste hotare, altfel nu știu cum m-aș fi descurcat”, menționează un alt chișinăuian.
Pentru mătușa Maria Boroda, pe care am întâlnit-o la un colț de stradă în timp ce înșira spre vânzare câteva roșii și un pumn de verdeață, crescute în grădina casei, pandemia spune că nu a afectat-o.
„Cum am primit pensia mizeră până acum, așa o primesc în continuare. Uitați-vă, sunt nevoită să mai vând ce cresc prin grădină ca să-mi fac câțiva lei, ca să plătesc lumina sau pentru alte cheltuieli. Cum să trăiești cu 1400 de lei? Din ce să mai economisești”, se întreabă pensionara.
Crește numărul de împrumuturi
Cât despre împrumuturi, Veaceslav Ioniță a spus că moldovenii se împrumută din două surse: de la bancă și de la sectorul ne bancar. „În ultimii cinci ani, s-a înregistrat o triplare a volumului împrumuturilor. Cu excepția anului trecut, când gradul de îndatorare al cetățenilor a fost mai mic decât de obicei, din cauza crizei. Anul trecut, volumul de credite a crescut cu 2,2 miliarde de lei și a ajuns la 25,8 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2021, s-a înregistrat deja o creștere cu 3,1 miliarde de lei și s-a ajuns la 28,9 miliarde de lei. Cea mai mare parte a creditelor a fost luată de la bănci”, a menționat Ioniță.
Analizând gradul de îndatorare al cetățenilor moldoveni, expertul a afirmat că la ora actuală aceștia au datorii la bănci și către sectorul ne bancar de aproape 29 de miliarde de lei sau 13,8% din Produsul Intern Brut (PIB). De trei ori mai mult decât acum zece ani, când era de 4,5% din PIB. În 2021, estimează expertul, ne vom apropia de 15%, iar cea mai mare parte a împrumuturilor care se iau în ultimul timp se contractează pentru procurarea unui imobil.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2020, numărul populației antrenate în câmpul muncii a fost în descreștere cu 4,4% în comparație cu anul 2019. Scăderi ale ocupării au avut loc în toate trimestrele anului trecut în comparație cu 2019. În medie, circa 68 de mii sau 8% din totalul persoanelor ocupate au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii.
