Foto: timpul.md
În ce măsură a schimbat anul 2014 viaţa locuitorilor din Republica Moldova? Deşi situația financiară în ţară nu a evoluat în mod radical, totuşi, potrivit unui raport de cercetare realizat de Asociaţia Naţională de Marketing (ANM) din Moldova, se observă o îmbunătățire cu 6 puncte procentuale a modului de percepere a nivelului de trai de către cetăţeni comparativ cu anul precedent. De altminteri, creşterea cea mai semnificativă, de 5 puncte procentuale, s-a produs la nivelul persoanelor care consideră că traiul este „mai bun”, de la 16, în 2013, la 21 la sută, anul acesta.
Mai multe posibilităţi de economisire a banilor
Chiar dacă economisirea banilor reprezintă încă o problemă pentru cetățenii țării, studiul ANM arată o îmbunătățire radicală la acest capitol. Să zicem, dacă anul trecut doar 27% dintre cei chestionaţi reuşeau să pună un ban deoparte, la momentul realizării cercetării, 1–25 noiembrie 2014, 31 la sută dintre respondenți au declarat că pot să facă economii. Este adevărat că mulţi dintre ei mărturisesc că cu greu reuşesc acest lucru. De altfel, persoanele care au reuşit să economisească au remarcat că au renunţat la odihnă și distracții, la alte lucruri necesare. Doar 13 la sută dintre respondenţi au reuşit să facă economii în anul 2014, fără să reducă din cheltuielile pentru produse și servicii.
Igor Melnic, conferenţiar universitar, doctor în economie, președinte ANM, Vitalie Rapcea, lector superior, vicepreședinte ANM, Dumitru Niculăiță, manager proiecte ANM, şi Vasile Golovco, lector superior la ASEM, autorii raportului, remarcă o legătură directă dintre posibilitatea de economisire şi nivelul veniturilor populației ţării. Deşi datele oficiale dau 4267,7 lei drept câştigul salarial mediu lunar nominal brut, doar aproximativ 15 la sută din cetățenii Republicii Moldova îl consideră decent. Mai mult ca atât, 63% dintre respondenți sunt de părere că pentru un trai decent este nevoie de un venit lunar mai mare de 6.000 de lei, în timp ce 15 la sută pretind salarii lunare mai mari de 10.000 de lei.
Vorbind despre principalele surse de venit, aceştia arată că aproximativ 49 la sută din populația țării au drept sursă de venit salariul legal. În acelaşi timp, 16 la sută există din activități neoficiale, 12% trăiesc din transferurile băneşti de peste hotare, 8 la sută au venituri din afaceri, iar 5% primesc salarii „în plic”.
Au crescut şansele de angajare în câmpul muncii
Cât priveşte optimismul angajaților referitor la stabilitatea locului de muncă, cercetarea ANM indică o evoluţie pozitivă în anul 2014 faţă de 2013. Bunăoară, a crescut ponderea celor care consideră că este puțin probabil și foarte puțin probabil ca să-și piardă locul de muncă în următoarele trei luni. Respondenții din categoria salariaților se arată mai încrezători în ce priveşte posibilitatea reangajării în câmpul muncii în eventualitatea pierderii locului de muncă. Astfel, dacă, în 2014, 32,4 la sută din respondenții care lucrează susţin că este probabil și chiar foarte probabil să-și găsească un loc de muncă în timp, în anul anterior, ponderea acestora era de numai 21,1 la sută. Chiar şi respondenții şomeri declară că acum își pot găsi mult mai ușor un loc de muncă faţă de anul precedent. Deşi majoritatea covârşitoare a celor angajați consideră că, în cazul pierderii locului de muncă, cu greu și-ar găsi de lucru în localitatea în care munceşte.
Se micşorează numărul de moldoveni care vor să părăsească ţara
Din raportul ANM rezultă că fiecare al doilea moldovean are o rudă de gradul întâi care muncește sau locuiește peste hotare. În ciuda faptului că 50,6% dintre cei chestionaţi susţin că au rude de gradul I peste hotare, doar 41% dintre aceștia au declarat că ar părăsi ţara la prima ocazie, dacă ar exista o oportunitate în acest sens. Este un indicator în scădere față de 2013, când peste 50% erau dispuşi să emigreze.
A crescut numărul celor care ar pleca la studii
Cercetarea indică păstrarea ierarhiei motivelor pentru care respondenții susțin că ar părăsi țara, excepție făcând doar argumentul ce ţine de nesiguranța zilei de mâine, care acum este plasat pe locul 5 faţă de poziţia 4, în 2013. De asemenea, anul acesta, a scăzut ponderea celor care afirmau anterior că vor să plece în străinătate pentru a garanta un viitor mai bun copiilor, pentru a agonisi bani și a reveni acasă, pentru a scăpa de nesiguranța zilei de mâine. În schimb, a crescut numărul celor care ar pleca la studii, pentru un trai mai liniștit și a-și găsi un loc de muncă bine plătit.
Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică de la CNSM, este de părere că rezultatele cercetării realizate de către Asociaţia Naţională de Marketing reflectă starea de spirit a populaţiei ţării noastre. În pofida multor pronosticuri sumbre care anticipau o explozie a exodului locuitorilor Republicii Moldova odată cu liberalizarea regimului de vize cu UE, precizează ea, fluxul persoanelor care au plecat la muncă peste hotare s-a dovedit unul neînsemnat. Dimpotrivă, în trimestrul III din 2014, numărul moldovenilor aflaţi la muncă în străinătate s-a redus cu peste 14 mii de persoane. De asemenea, datele Biroului Naţional de Statistică arată că ponderea persoanelor descurajate în a-şi găsi un loc de muncă în ţară cunoaşte o tendinţă de descreştere după nouă luni ale anului 2014. Este un semnal încurajator al schimbării în bine.
