Foto: cotidianul.ro
Un şir de modificări şi completări la Codul muncii au fost aprobate recent de Parlament. Potrivit informaţiilor făcute publice de reprezentanţii acestei instituţii, modificările au scopul de a spori gradul de respectare a drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor şi angajatorilor şi de a aduce cadrul legal naţional în concordanţă cu cerinţele actuale ale economiei de piaţă.
Noile clauze ale Codului muncii vizează eliminarea cazurilor de încheiere neargumentată a contractului individual de muncă pe o durată determinată, extinderea termenului de probă pentru muncitorii necalificaţi în vederea determinării efective a aptitudinilor profesionale ale acestora, dar şi posibilitatea de a desface contractul individual de muncă prin acordul scris al părţilor.
De asemenea, în urma acestor modificări, conducătorul unităţii, adjuncţii acestuia şi contabilul-şef vor avea dreptul să demisioneze din funcţie oricând, nu doar în cazurile stipulate expres în contractul individual de muncă.
O altă prevedere se referă la argumentarea în scris, în mod obligatoriu, de către organizaţiile sindicale de la unităţi, a acordului, dezacordului şi a opiniei consultative privind concedierea salariatului, precum şi la reglementara detaliată a procedurii de concediere în legătură cu transferul la alt loc de muncă.
Alte modificări se axează pe extinderea duratei concediului neplătit până la 120 de zile calendaristice, faţă de 60 în prezent, specificarea expresă a dreptului angajatului la o zi liberă pe săptămână cu menţinerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă în cazul lichidării unităţii.
Printre noile prevederi se numără şi amenajarea unor încăperi speciale pentru alimentarea copiilor, în conformitate cu Recomandarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind protecţia maternităţii şi extinderea termenului de păstrare a datelor de confidenţialitate, potrivit practicilor Uniunii Europene.
Şirul aceloraşi modificări este continuat de concretizarea normei privind restabilirea salariatului la locul de muncă în baza hotărârii instanței de judecată. În acest sens este prevăzut că, „imediat după pronunțarea hotărârii instanței de judecată privind restabilirea salariatului la locul de muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de trei zile lucrătoare de la data emiterii”.
Proiectul Legii vizate a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru tripartit din care au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, sindicatelor, patronatelor și ai Camerei de Comerţ Americane din ţara noastră.
Potrivit reprezentanţilor Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, setul de modificări şi completări, care a fost operat la Codul muncii, a fost elaborat prin consultări şi negocieri între partenerii de dialog social tripartit. În consecinţă, noile prevederi reprezintă consensul la care au ajuns părţile şi tind să reflecte atât drepturile şi interesele angajaţilor, cât şi pe cele ale angajatorilor.
