Foto: Nicu Bînzari
Recent, conducerea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a anunţat că anul trecut numărul milionarilor din țară a crescut cu câteva persoane. În acelaşi timp, din datele Biroului Naţional de Statistică rezultă că veniturile reale ale populaţiei sunt în scădere. Astfel, veniturile disponibile în medie pe o persoană, calculate în monedă naţională, au fost de 1767,5 lei, cu puţin mai mult faţă de minimul de existenţă de 1627,8 lei. Asta ar însemna un spor de 5,1% în comparaţie cu anul anterior. În realitate, veniturile nicicum nu au avut cum să crească, deoarece inflaţia a anulat orice mărire a câştigurilor populaţiei. Adică, majorarea preţurilor nu a lăsat nici o şansă pentru creşterea veniturilor locuitorilor.
Mai grav, deprecierea monedei naţionale pe parcursul anului trecut cu aproape 11,5% a condus la devalorizarea drastică a veniturilor populaţiei. De exemplu, veniturile lunare disponibile în medie pe o persoană, calculate în euro, au scăzut, în perioada de referinţă, până la aproape 95 de euro, faţă de 100,5 euro, în 2013, iar în moneda americană, până la 125 de dolari SUA, faţă de 133,5 dolari, anul precedent.
Salariile se depreciază…
Desigur, principala sursă de venit a populaţiei ţării rămân a fi câştigurile salariale. Astfel, salariul mediu lunar brut din economia naţională s-a ridicat anul trecut la 4172 lei, înregistrând o creştere formală de 10,8%. Or, această creştere a salariilor a fost neutralizată parţial, ca şi în cazul veniturilor disponibile medii pe o persoană, de inflaţie, ca mai apoi să fie anulată de deprecierea monedei naţionale. Astfel, dacă salariul mediu lunar brut în 2013, în mărime de 3765 lei, valora aproape 300 de dolari, anul trecut abia dacă s-a ridicat la 297 de dolari, ceea ce denotă o micşorare clară a salariilor în ţară.
Însă, dacă avem în vedere faptul că un angajat din economia naţională hrăneşte mai bine de trei persoane neangajate în câmpul muncii, ar reieşi că veniturile medii ale unei persoane provenite din câştigul salarial mediu lunar coboară la mai puţin de 1390 de lei. Totuşi, trebuie să reţinem că suma de 4172 de lei reprezintă salariul brut, fără scăderea impozitelor, a altor taxe fiscale şi contribuţii la bugetul ţării, care însumează mai bine de 40 la sută din câştigul salarial mediu lunar pe ţară. Deci, efectiv, veniturile medii pe un membru de familie provenite din câştigurile salariale nu s-ar ridica nici la o mie de lei.
…cresc pomenile de la stat
Cum se descurcă locuitorii ţării în condiţiile în care salariul mediul lunar arată atât de mizerabil? Le vine în ajutor statul. Astfel, prestaţiile sociale, adică diverse ajutoare sociale, indemnizaţii din bugetul public, cu o pondere de 20,2%, reprezintă a doua sursă de venit pentru cetățenii săraci. Ar fi de remarcat că ponderea acestora a crescut în ultima vreme, ceea ce denotă o micşorare a salariilor la scara ţării.
În fine, un alt colac de salvare pentru populaţia ţări îl constituie transferurile. Pe an ce trece, în ciuda problemelor pe care le au concetăţenii noştri care muncesc peste hotare, această sursă de venit se extinde pentru locuitorii ţării, ajungând cam la 18% din valoarea veniturilor. Din păcate, veniturile obţinute de populaţie din antreprenoriat sunt destul de modeste, constituind 6,6% din activitatea individuală non-agricolă şi 9,5% din businessul agricol.
Cheltuim mai puţin
Constatarea tristă că veniturile reale ale populaţiei se împuţinează este confirmată şi de nivelul scăzut al cheltuielilor pe care şi-l pot permite locuitorii ţării. Potrivit aceleiaşi surse, BNS, anul trecut, o persoană ar fi cheltuit în medie, lunar, 1816,7 lei. Deşi sugerează o oarecare creştere, sursa dată denotă o reducere a acestora cu aproape 3%, ca urmare a impactului negativ al inflaţiei. Mai ales din cauza majorării preţurilor la produsele alimentare. Astfel, pe parcursul anului trecut, lactatele s-au scumpit cu peste 6%, fructele cu aproape 20%, ouăle cu 17%, legumele cu peste 13 la sută.
În consecinţă, locuitorii ţării au cheltuit mai mult pentru hrană. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a crescut faţă de anii trecuţi şi, drept urmare, populaţia ţării a rămas cu mai puţini bani pentru sănătate, pentru educaţie, pentru dotarea şi întreţinerea propriei locuinţe, pentru agrement. De bună seamă, cui să-i ardă de distracţii atunci când eşti nevoit să numeri orice bănuţca să-ți cumperi o pâine?!
