Mijloace bugetare insuficiente pentru nevoile grădiniţelor publice

Învăţământul preşcolar din ţara noastră este finanţat de ani de zile cu mult sub necesităţi. Cheltuielile ar trebui majorate, în primul rând, pentru îmbunătăţirea condiţiilor sanitare, a alimentaţiei, dar şi pentru remunerarea angajaţilor. Conform experţilor în ma­terie, investiţiile în educaţia copiilor de până la şapte ani ar trebui majorate cu aproximativ 60 la sută.

 

Pe lângă faptul că nu alocă suficiente mijloace pentru întreţinerea grădiniţelor, uneori, autorităţile publice îi privează pe reprezentanţii acestora şi de banii pe care îi economisesc cu greu pentru a-i investi în lucrări de reparaţie şi renovare.

„Solicitările de finanţare a lucrărilor de acest gen sunt respinse de către autoritățile publice pe motiv că nu ajung bani. Noi cre­dem că trebuie să rezolvăm totul pe etape – mai întâi facem reparaţii, apoi treptat să cumpărăm, de exemplu, inventarul pentru bucătărie”, a opinat Nina Tulba, directoarea Grădiniţei nr. 1 din oraşul Căuşeni, în cadrul unei discuţii cu reprezentanţi ai redacţiei zi­arului „Vocea poporului”, aflaţi în deplasare în teritoriu.

Nina Tulba a adăugat că, în anii trecuţi, din mijloacele financiare ale acestei grădini­ţe au fost făcute unele economii, pentru ca ulterior acestea să poată fi investite în anu­mite achiziţii. Este vorba despre procurarea unei maşini de tocat carne sau de curăţat cartofi. Autorităţile publice locale nu au mai alocat însă grădiniţei nici aceşti bani.

 

Condiţii de muncă

 

Datorită relaţiilor bune de conlucrare dintre administraţie şi comitetul sindical de la unitate, în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare, în cadrul instituţiei a fost efectuată o evaluare a factorilor de risc profesional. În consecinţă, au fost întreprin­se mai mult eforturi de îmbunătăţire a con­diţiilor de muncă pentru salariaţi.

De exemplu, a fost reparată spălătoria grădiniţei, unde au fost instalate trei maşini de spălat rufe automat. De asemenea, în toa­te grupele au fost instalate boilere, pentru ca asistentele de educator, de fiecare dată când trebuie să spele vesela, să nu mai fie nevoite să coboare la bucătărie pentru a aduce apă fierbinte în căldări şi a se expune riscului de a se opări.

Totodată, reprezentanţii sindicatelor şi cei ai administraţiei au obţinut, prin dialog social, ca lucrătorilor 

care nu au fost pe par­cursul anului în concediu de boală să le fie acordate câte trei zile suplimentare plătite la concediul de odihnă. A fost soluţionată şi o problemă mai veche legată de respectarea drepturilor mamelor care au grijă de copii invalizi.

 

Sporuri pentru nocivitate

 

În urma evaluării factorilor de risc profe­sional, conform legii, partenerii sociali de la unitate au încercat să stabilească unele ada­osuri pentru lucrul prestat în condiţii grele şi vătămătoare. Iniţial, factorii de răspun­dere s-au opus acestei cereri, sub pretextul că dădacelor le-ar fi fost create condiţii mai bune de muncă. Până la urmă, însă, au fost stabilite astfel de sporuri.

„Ele lucrează cu detergenți şi au o inten­sitate mare a muncii, atunci când trebuie să organizeze rapid alimentarea micuţilor, să spele vesela, să aranjeze pătuţurile. Cu atât mai mult cu cât salariile lunare ale asisten­telor de educator, ca şi ale bucătarilor sau lucrătorilor de serviciu, sunt în jur de 1000 de lei”, a remarcat Nina Tulba.

Drept urmare, administratorilor de gră­diniţe le este foarte greu să angajeze, în spe­cial, bucătărese, care îşi pot câştiga pâinea mult mai bine în altă parte. Şi tinerii speci­alişti, chiar dacă şi vin să muncească la gră­diniţă, de obicei, nu se reţin în posturi mai mult de doi-trei ani.

 

Frământări fără răspuns

 

Ajunşi la sapă de lemn, cei care fac parte din personalul tehnic al grădiniţei i se des­tăinuiesc directoarei că poate le-ar fi un pic mai uşor dacă ar primi măcar 1500 de lei lunar. În pofida remunerării proaste, repre­zentanţii primăriei cer să fie impusă o disci­plină strictă de serviciu şi chiar organizează frecvent controale în acest scop.

Cu toate acestea, în prezent, există o pro­blemă legată de timpul lucrat peste program, iar autorităţile publice nu se grăbesc să o so­luţioneze. Vorba e că anterior grădiniţa acti­va în regim de 12 ore şi dispunea de câte doi educatori pentru fiecare grupă. Acum, edu­catorii lucrează câte 10 ore şi 30 de minute, de la 7:30 până la 18:00, iar activitatea pe care o desfăşoară implică o responsabilitate sporită. În astfel de condiţii, administraţia grădiniţei insistă ca cel puţin durata conce­diului de odihnă al educatorilor să fie de 62 de zile, faţă de 42 în prezent. Solicitarea lor nu este însă acceptată, pe motiv că implică alocări financiare suplimentare. Acestea nu sunt însă atât de substanţiale, dă asigurări Nina Tulba.

 

Concursul directoarelor

 

O adevărată provocare, atât pentru auto­rităţile locale de nivelul unu, cât şi pentru instituţiile preşcolare, au devenit noile re­guli de angajare a directorilor de grădiniţe.

„Acest concurs ar trebui să fie organizat de reprezentanţii Direcţiei raionale de învă­ţământ, nu de angajaţii primăriei. Cum să fie apreciate performanţele unui pedagog de specialişti din alte domenii?! E absurd!”, a remarcat Nina Tulba.

Astfel, în condiţiile în care actuala direc­toare a grădiniţei nr. 1 din Căuşeni nu mai poate candida pentru un nou mandat în această funcţie, autorităţile locale au anun­ţat concurs de ocupare a acestei poziţii. Şi, cu toate că se aşteptau la o competiţie acer­bă, în concurs s-a înscris un singur candidat. Situaţia nu s-a schimbat nici în cazul con­cursului repetat.

După ce a susţinut testul, candidata din partea acestei grădiniţe nu a fost numită în funcţie. Autorităţile vor acum să anunţe un nou concurs, sub pretextul că nu ar fi fost respectate procedurile de care tot ele sunt responsabile.

În timp ce autorităţile publice sperau să selecteze în aceste funcţii oameni comozi, ele se lovesc de o altă realitate în care oa­menii nu prea doresc să le ocupe. Or, dacă educatoarele muncesc cu o normă şi jumă­tate şi încă se plâng că nu primesc suficient, atunci leafa directoarei de grădiniţă este şi mai mică, iar responsabilitatea mai mare.

 

Planuri de viitor

 

Directoarea grădiniţei se laudă că, din cele 21 de cadre didactice care activează în cadrul instituţiei, 18 au studii superioare, iar 14 şi grad didactic. Instituţia este frecven­tată de 295 de copii repartizați în 12 grupe de copii de la doi ani, iar uneori şi un an și jumătate. Aici îşi aduc copiii locuitorii din oraş, dar şi din satele învecinate.

Capacitatea totală este de 14 grupe, dar un bloc a fost dat în arendă unui centru pen­tru copii aflaţi în dificultate. Acesta nu acti­vează, iar până la finele anului în curs expiră termenul de arendă şi administraţia grădi­niţei intenţionează să creeze încă o grup şi să amenajeze şi o sală de sport.

Conform normelor în vigoare, copiii sunt alimentaţi în limita a 16,05 lei pe zi, care este uneori depăşită până la 17 sau 18 lei.

Nina Tulba se mândreşte cu faptul că lu­crătorii grădiniţei au format un ansamblu artistic care participă la diferite concursuri şi reuşeşte să obţină succese frumoase.

În prezent, 155 de localităţi rurale din ţara noastră nu dispun de grădiniţe, iar co­piii frecventează instituţii de învăţământ din alte sate. Potrivit reprezentanţilor autorită­ţilor locale, grădiniţele se confruntă în pre­zent cu o lipsă acută de cadre didactice.

În bugetul de stat pentru 2016 sunt pre­văzute 2,2 miliarde de lei pentru învăţământul preşcolar.