Mihail LAȘCU: „Polițiștii au nevoie de protecție socială”

Foto: vocea.md

Sindicatul „Demnitate” apără interesele sociale ale polițiștilor și este cea mai tânără organizație de acest gen din țară. Inițiativa de fondare a acestui sindicat a aparținut unui grup de polițiști în frunte cu Mihail Lașcu, un bun cunoscător al problemelor cu care se confruntă angajații MAI și ai altor structuri de forță. Astăzi, Sindicatul „Demnitate” a împlinit cinci ani. Cu această ocazie, i-am solicitat liderului sindicatului un interviu.

– Dle Lașcu, ce semnifică pentru dvs. împlinirea a cinci ani de către sindicatul pe care îl conduceți?

– Acești cinci ani pe care îi marcăm în ziua de 21 noiembrie, când Sindica­tul „Demnitate” a fost înregistrat oficial la Ministerul Justiției, înseamnă o rea­lizare frumoasă, împlinirea doleanței și speranței angajaților din poliție. Pentru că sindicatul este persoana juridică ce stă la straja drepturilor social-economice ale acestor angajați, le promovează interesele și condițiile bune de activitate, pentru asi­gurarea cu tot necesarul ca să poată presta servicii de calitate cetățenilor. Lucrăto­rii din structurile de forță sunt prioritar cetățeni cu drepturi de muncă, sociale, pre­văzute de constituție, de legile naționale și internaționale. Polițiști, care exercită, în numele statului, funcții foarte importante, ce țin de apărarea legalității și a ordinii pu­blice, au nevoie de protecție socială. Lucrul acesta trebuie să-l înțeleagă oricine. Cred că în cei cinci ani Sindicatul „Demnitate” și-a făcut datoria cu cinste și demnitate, dacă vreți, față de toți membrii săi, care au avut nevoie de susținere.

– Cu siguranță, nu a fost tot tim­pul așa. Era o vreme când se discu­ta chiar în parlament că angajații structurilor de forță nu au dreptul de asociere în organizații profesi­onale…

– Noi am trecut prin mai multe etape. Cea mai complicată perioadă de devenire a sindicatului a fost 2009-2010. O jumătate de an în genere nu ne recunoșteau, încer­cau să ne spună că suntem angajați politic. Abia mai apoi, cu implicarea deputatu­lui Alexandru Cimbriciuc, a președintelui CNSM, Oleg Budza, am avut acel dialog constructiv cu ministrul de Interne de atunci, Victor Catan. Dânsul a recunoscut că există necesitatea de a avea un partener social cum este sindicatul și, totodată, a re­cunoscut că nu avem nici un angajament politic, ci doar interesul de a stabili niște reguli juridice care nu au fost până în acel moment. S-a început negocierea cu privi­re la prima convenție colectivă de muncă în cadrul Ministerului de Interne, semna­tă la 8 iunie 2010. Acest act juridic ne-a oferit posibilitatea să dezvoltăm structural sindicatele, să fie depășită neîncrederea în posibilitatea de apărare a intereselor angajaților. Practic, în toate subdiviziuni­le MAI s-au format organizații sindicale primare și s-a început o activitate produc­tivă. S-au negociat, pe parcursul anilor 2010-2011, contracte colective de muncă la nivel de unitate. A fost pentru prima dată când conducătorul a semnat, împreună cu președintele organizației sindicale, un contract colectiv. Prin activitatea sindica­lă, prin dialogul social, s-a obținut să fie alocate mai multe surse financiare pentru crearea condițiilor mai bune de muncă. Asigurarea cu uniformă a fost de mai multe ori abordată de sindicat, fiind soluționată și această problemă.

– Multe instituții de stat trec prin reforme, uneori dureroase. Cum s-au răsfrânt aceste reforme asu­pra membrilor Sindicatului „Dem­nitate”?

– Cea mai complicată perioadă a fost reforma MAI, care a început, conceptual, în 2010, însă de facto, s-a pornit în 2012. Atunci În structura MAI a revenit Poliția de Frontieră, s-a reformat structural Ser­viciul Situațiilor Excepționale și Protecției Civile. Poliția a ieșit din subordonarea MAI și s-a format Inspectoratul General de Poliție. Era vorba de concedierea a peste 10.000 de polițiști cu reîncadrarea în noua structură. Sindicatul a contestat unele de­cizii de concediere care nu corespundeau normei legale. Am insistat asupra angajării persoanelor care nu se regăseau în statele de personal în noile structuri. Împreună cu partenerii noștri, s-au făcut unele mo­dificări în structurile care s-a dovedit că teoretic arată bine, dar practic nu dau re­zultate. Datorită parteneriatului, a fost po­sibilă evitarea conflictelor de muncă mari, însă litigii individuale au fost. Prin instanța de judecată au fost restabilite la locul de muncă mai multe persoane. Noi dăm prio­ritate dreptului salariatului, ca membru de sindicat, angajatorul consideră că prioritar trebuie să fie statutul disciplinar și nu în­totdeauna se ia în considerație partea pro­fesională, umană. Cele mai bune rezultate le are dialogul social și angajatorul și alți parteneri au demonstrat că e mai bine să se poarte un dialog social, să se găsească un compromis în soluționarea conflictelor de muncă.

– Soluționarea problemelor pe care le-au avut salariații a influențat majorarea numărului de membri de sindicat?

– Evident. Am început activitatea sin­dicală cu 300 de membri, iar astăzi avem peste 5000 de membri de sindicat polițiști, adică aproximativ 50% din efectiv. Este o forță socială și este o consolidare a angajaților poliției care au încrederea că toate normele legale vor fi respectate.

– Se știe că polițiștii își desfășoară activitatea în condiții stresan-te, chiar periculoase uneori. Cum reușesc membrii de sindicat „Demnitate” să se mențină în for­mă?

– Am obținut ca reabilitarea psihologică să se facă chiar în cadrul Inspectoratului General de Poliție. Dacă, în 2009, era refu­zată asistența psihologică la locul de mun­că a polițiștilor care activează în condiții de risc sporit, astăzi în fiecare instituție este psiholog. Noi am mai obținut ca pen­tru eforturi psihoemoționale membrilor de sindicat să li se dea până la șapte zile suplimentar concediu plătit.

– În poliție lucrează și multe fe­mei. Care este situația lor în con­textul celor spuse mai sus?

– Un succes pe linia sindicală a obținut Organizația de Femei a Sindicatului „Demnitate” condusă de Angela Otean. La inițiativa femeilor din subdiviziunile con­solidate în această organizație, am obținut ca polițistele să aibă concediu de mater-nitate plătit, dar să nu fie tratate ca niște șomere, când li se acordau doar niște indemnizații unice. La fel, s-au obținut indemnizații pentru concediu de mater-nitate pentru soțiile polițiștilor care nu au un loc de muncă.

Foto: vocea.md

– Problema locuințelor pentru polițiști este una care a răbufnit în spațiul public într-o vreme…

– O sarcină primordială a Sindicatului „Demnitate” este acordarea asistenței ti­nerilor specialiști care nu dispun de spațiu locativ, au salarii modeste. Conform legii, aceștia au dreptul la spațiu locativ de ser­viciu, însă, cu regret, nu sunt fonduri. Aici trebuie de negociat nu numai cu angaja­torul, ci și cu administrația publică locală, care are obligația de a-i asigura cu locuințe. Sindicatul poartă tratative în acest sens. În plus, salariile trebuie majorate, mai ales pentru că activează în condiții de risc spo­rit, dar și pentru că de polițiști depinde cât de liniștit dorm cetățenii.

– Știm că ați aderat la organizații internaționale de profil. Vă este de folos această afiliere?

– Din aprilie 2011, Sindicatul „Demnita­te” este membru cu drepturi depline al Uni­unii Europene a Polițiștilor (EPU). Având o activitate bogată cu structurile internaţi­onale, pe parcursul anilor 2010-2012, am semnat contracte de colaborare cu sindi­catele de profil din Romania, Ucraina, Li­tuania, Bulgaria, Serbia, Federaţia Rusă. Schimbul de experiență ne ajută enorm în apărarea drepturilor membrilor de sindi­cat.

– Ce planuri de viitor aveți?

– În curând, vom avea un nou parlament, un nou guvern. Suntem deschiși pentru continuarea tradițiilor stabilite în relațiile de parteneriat social, dialog social credibil. Noi vom face tot posibil ca și cu noua con­ducere a MAI să continuăm dialogul social. Totodată, suntem pregătiți ca, în cazul în care activitatea polițienească va fi tratată inadecvat, să întreprindem măsuri legale. Este mult mai eficient să faci demersuri în structurile europene, care ne acordă atenție la prima noastră sesizare. Pe viitor, Sindi­catul „Demnitate” vrea ca pachetul social al Legii 320, cu privire la poliție și statutul polițistului, să fie revăzut și completat. Un rol important în executarea prevederilor legale îi revine Inspecției Muncii a Sindi­catului din cadrul Federației Sindicatelor din Moldova „SINDLEX” (organizație a cărei membră și fondatoare este Sindicatul „Demnitate”), condusă de către Alexan­dru Gobjila. Aceasta va examina executa­rea prevederilor contractului colectiv de muncă, a convenției colective și a altor acte normative și legislative, sesizând, în caz de nevoie, organele competente și cerând în­lăturarea neajunsurilor depistate.

Suntem siguri de forța noastră și de posibilitatea de a dezvolta parteneriatul și dialogul social în interesul social-economic al membrilor de sindicat.