Mecanisme mai eficiente de rezolvare a litigiilor de muncă

 

Prevederile ce ţin de opti­mizarea hărţii instanţelor de judecată şi crearea comple­telor specializate, incluse în Programul de activitate a Gu­vernului pentru 2016-2018, creează premise pentru a fi făcut un pas înainte în prote­jarea drepturilor salariaţilor. Declarații în acest sens a fă­cut Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în cadrul unei conferinţe inter­naţionale privind instanţele specializate în litigii de mun­că, desfăşurată recent la Chi­şinău.

 

Practica din ultimii ani din domeniul jurisdicţiei mun­cii din ţara noastră a dus la conştientizarea de către ac­torii sociali a necesităţii pri­vind instituirea unor instanţe specializate în această mate­rie, a remarcat preşedintele CNSM.

„Numeroasele adresări ale angajaţilor în instanţele de judecată, tergiversarea soluţi­onării acestora, calitatea scă­zută a examinării litigiilor de muncă, cheltuielile exagerate pentru serviciile de asistenţă juridică sunt doar o parte din motivele care au determinat abordarea acestei chestiuni”, a accentuat Oleg Budza.

Pornind de la cele menţio­nate mai sus, dar şi din meni­rea constituţională de a con­tribui la apărarea drepturilor profesionale, sociale şi econo­mice ale salariaţilor, sindica­tele nu pot fi indiferente faţă de situaţia existentă în ceea ce priveşte asigurarea unei protecţii eficiente a drepturi­lor legale ale salariaţilor.

Oportunitatea creării unor complete de judecată specia­lizate în soluţionarea litigiilor individuale şi a conflictelor colective de muncă a fost un obiectiv asupra căruia par­tenerii sociali nu au ajuns la un acord, în 2014, în cadrul aprobării platformei pen­tru dialogul social. Cu toate acestea, Guvernul actual a rezervat în programul său de activitate un capitol aparte chestiunii ce ţine de optimi­zarea hărţii instanţelor de ju­decată, precum şi de crearea completelor specializate.

Oleg Budza şi-a exprimat speranţa că, în urma desfăşurării conferinţei sus-menţio­nate, va fi conştientizată încă o dată nece­sitatea perfecţionării legislaţiei naţionale în vederea constituirii unor complete speciali­zate în litigiile de muncă.

În context, domnia sa a lansat iniţiativa să fie constituit un grup de lucru din care să facă parte reprezentanţi ai partenerilor de dialog social tripartit şi care să activeze sub egida Ministerului Justiţiei. Prin prisma lui, vor avea loc consultări cu magistraţi şi cu alţi specialişti, precum şi cu publicul larg, după care vor fi formulate propuneri care vor fi înaintate în Parlament.

 

Probleme de organizare

 

Prezent la eveniment, Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, a apreciat că, în prezent, cu siguranţă, sunt unele probleme ce ţin de organizarea instanţelor, cum ar fi volumul mare de lucru pe care îl au judecă­torii. Din această cauză, există şi o mai pu­ţină specializare a magistraţilor în anumite domenii.

În timp ce unii susţin că ar trebui să fie constituite instanţe specializate în ţară, iar alţii că a existat şi o experienţă neplăcută le­gată de acestea, nu este exclus să fie aplicată o soluţie de mijloc – completele specializa­te. Totodată, ar putea fi elaborat şi un 

model tranzitoriu, a opinat preşedintele Parlamen­tului.

„Cele patru modele de specializare în li­tigiile de muncă a magistraţilor, propuse de promotorii acestei iniţiative, merită toate a fi examinate. În Parlamentul Republicii Moldova există deschidere pentru propune­rile ce vor fi înaintate şi chiar vă încurajăm să veniţi cu solicitări la adresa autorităţilor, în aşa fel încât ideile bune să se regăsească în modificări de legislaţie, în proiecte de lege şi în schimbări de sistem”, a afirmat Andri­an Candu.

 

Vom veni

cu susţinerea necesară

la nivelul Guvernului

şi al Parlamentului

 

În opinia sa, lucrătorii rămân în continu­are fără protecţie. Totuşi, atunci când salari­aţii nu reuşesc să-şi facă dreptate în instan­ţă, nu înseamnă neapărat că acest sistem este putred, ci că ceva nu este în regulă în interiorul acestuia, a opinat vorbitorul.

„De aceea, vă încurajez să perseveraţi şi să înaintaţi propuneri care vor avea parte de susţinerea necesară atât la nivelul Guvernu­lui, cât şi al Parlamentului. Or, este impor­tant ca şi salariatul, şi patronul să-şi poată apăra drepturile şi astfel justiţia să ajungă să funcţioneze în echilibru pentru ambii”, a mai menţionat Andrian Candu. La rândul său, Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, si-a exprimat scepti­cismul în ceea ce priveşte crearea tribunale­lor specializate în litigiile de muncă. Acesta a fost alimentat de faptul că practica instan­ţelor economice instituite în ţara noastră ar înclina mai mult spre corupţie, o problemă gravă a societăţii moldoveneşti.

 

Instruirea judecătorilor

 

Pirkka Tapiola a accentuat că este impor­tant ca judecătorii să fie instruiţi cu privire la dreptul muncii şi litigiile din acest dome­niu, să dispună de cunoştinţe specializate. Ca punct de pornire ar putea servi organi­zarea de seminare orientate spre sporirea calificării judecătorilor.

Eforturile de acest fel nu implică resurse financiare semnificative, în timp ce impactul ar fi considerabil, a apreciat șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău. Şi medierea ca metodă de soluţionare a litigiilor de mun­că ar trebui să devină obligatorie, aşa cum propun autorii unui studiu elaborat la soli­citarea promotorilor iniţiativei privind crea­rea instanţelor specializate. Este necesar ca, în general, conceptul de mediere să fie pro­movat în Republica Moldova şi, în primul rând, să li se explice moldovenilor că toate părţile ar avea de câştigat în acest fel.

 

Practica externă

 

Starea de lucruri descrisă de părţile inte­resate denotă mai multe probleme, inclusiv că nu există încredere în justiţie, examina­rea dosarelor durează, costurile sunt mari, lipsesc judecători calificaţi, a constatat în cadrul conferinţei Jan Gunnar Stellan Gär­de, expert în tribunalele muncii din Suedia.

Expertul a remarcat că de vreme ce exis­tă o inegalitate în ceea ce priveşte accesul la justiţie al angajatorilor şi al salariaţilor, este obligaţia statului să dispună de un drept al muncii care să protejeze oamenii. Totoda­tă, este important ca sistemul judiciar şi de aplicare a dreptului muncii să fie eficient, pentru a asigura protejarea tuturor dreptu­rilor angajaţilor.

Cu referire la practica negocierilor obliga­torii înainte de a compărea în instanţă, exis­tentă în ţara sa, Jan Gunnar Stellan Gärde a menţionat că, datorită acesteia, 80 la sută din toate litigiile de muncă sunt soluţionate fără a mai ajunge în judecată.

Pornind de la experienţa Germaniei, Wil­fried Loehr-Steinhaus, preşedintele Tribu­nalului Muncii de la Bonn, a recomandat participanţilor la conferinţa de la Chişinău instituirea unor instanţe sau complete speci­alizate de judecători. Totodată, în opinia sa, este important să existe şi o instruire corectă a magistraţilor, care să fie combinată şi cu restructurarea şi reformarea sectorului.

 

Dacă salariaţii

simt că nu li se face

dreptate, ei nu mai merg în instanţă

 

Ținând seama de realităţile Republicii Moldova, cel mai potrivit ar fi ca la prima etapă să fie constituite complete specializa­te, adică să se meargă pe specializarea jude­cătorilor. Mai târziu, însă, dacă va fi necesar, ar putea fi create şi instanţe specializate, a menţionat Oleg Mîrleanu, vicepreşedinte al Federaţiei „Sindicons”.

În statele europene, atunci când se discu­tă problema soluţionării litigiilor de muncă, pe primul loc este pus interesul oamenilor. Pe al doilea, se situează calitatea actului de justiţie şi respectarea principiului celerităţii în soluţionarea litigiilor de muncă.

Al treilea loc revine implicării partene­rilor sociali în soluţionarea litigiilor indi­viduale de muncă, inclusiv în instanţele de judecată. Şi pe un plan secund sunt puse problemele legate de cheltuielile suportate de stat pentru crearea şi întreţinerea in­stanţelor specializate.

Cu referire la argumentul unor magistraţi prezenţi la conferinţă, că numărul de dosa­re legate de litigiile de muncă examinate în instanţă este în descreştere, Oleg Mîrleanu a remarcat că aceasta nu înseamnă că sunt puţine probleme şi că drepturile salariaţilor nu sunt încălcate frecvent. Dacă salaria­ţii simt că nu li se face dreptate, ei nu mai merg în instanţa de judecată.