Mansarda – afacere profitabilă pentru firme, dar riscantă pentru cumpărători

Fenomenul mansardelor a început cam prin anul 2000, când autorităţi­le municipale au văzut în construcţia acestora o po­sibilitate de a repara aco­perişurile şi scările blocu­rilor construite la sfărşitul secolului trecut. Compani­ile de construcţii au profi­tat de această oportunita­te, dublându-şi profiturile graţie costurilor mici de investiţie. Însă, cumpără­torii nu sunt mereu mulţu­miţi de procurarea acestui tip de locuinţe.

 

Conform legii, o companie poate obţine autorizaţia de con­strucţie a mansardelor dacă 2/3 din locatarii ultimului etaj sunt de acord cu acest lucru, însă lu­crările încep abia atunci când toţi locatarii acceptă proiectul. Pen­tru a câştiga terasa blocului pe care se construiesc mansardele, firmele propun asociaţiilor de lo­catari să izoleze termic blocul, sa repare scările şi să execute revizii capitale la instalaţiile interioare. Cu toate acestea, sunt frecvente cazurile când oamenii care au investit într-o mansardă sunt ne­mulţumiţi. O parte din benefici­arii de mansarde se plâng pe ca­litatea proastă a apartamentelor construite, iar alţii – pe lucrările efectuate în scara blocului.

 

Companiilei responsabile strică imaginea

 

Experţii imobiliari spun că atunci când doritorii de a achi­ziţiona un apartament optează pentru mansardă, trebuie să fie atenţi, în special, la tipul mate­riei utilizate la construcţie, cel mai indicat este să consulte spe­cialişti în domeniu, să solicite cartea tehnică a construcţiei şi să verifice dacă firma respectivă are autorizaţie şi dacă este respectat proiectul avizat.

„Dacă, pe de o parte, există această latură legală care nu este respectată, pe de altă parte, exis­tă probleme în ceea ce priveşte calitatea construcţiei, cum ar fi sistemele de prindere sau soluţii structurale neadecvate”, a preci­zat expertul imobiliar, Nicolae Ostafeiciuc. Deşi au fost situaţii în care au fost luate decizii de sis­tare a lucrărilor, firmele de con­strucţii nu au respectat acest lu­cru. „Problema apare când omul plăteşte, iar locuinţa sa nu este legală şi se poate ajunge până şi la demolarea construcţiei dacă nu sunt avizele necesare”, spun in­spectorii în construcţii. Ei susţin că au fost descoperite cazuri în care actul cu acordul proprietari­lor fusese falsificat. Potrivit legii, pentru mansardarea blocurilor, este nevoie de acordul în scris al tuturor locatarilor, acord ce tre­buie autentificat la un notar pen­tru fiecare locatar în parte. Cos­turile de autentificare notarială le suportă compania de construcţii. De cealaltă parte, constructorii însă susţin că din afacearea cu mansarde au de câştigat toţi, iar inspectorii în construcţie fac ex­ces de zel.

 

Avantajul mansardelor este metrajul mic, în rest preţul nu diferă de cel al apartamentelor noi

 

„Noi oferim garanţie pentru lucrările noastre. Cum poate spune cineva că nu sunt în re­gulă? Mai ales că dacă admitem probleme, pierdem clienţii. Fi­reşte, există companii care nu sunt responsabile cu clienţii lor şi aceste cazuri afectează imaginea tuturor celor care au făcut o afa­cere din construcţia mansarde­lor”, susţine directorul unei firme de construcţii din Chişinău.

În discuţii private, patronii firmelor recunosc că afacerea cu mansardele este una destul de profitabilă, fiindcă implică cos­turi mici de investiţii sau exclud cheltuieli suplimentare, cum ar fi procurarea lotului pentru con­strucţie. „Pare o afacere foarte rentabilă. Practic, constructorii nu fac altceva decât să specule­ze pe dorinţa oamenilor pentru „mult, ieftin şi bun””, consideră Ostafeiciuc.

Potrivit experţilor imobiliari, preţul unui metru pătrat la man­sarde nu este mai mic decât cel al apartamentelor date în folosinţă de blocurile noi. Diferenţa însă o face metrajul mic al mansardelor, avantaj care este folosit din plin de companiile de construcţie. Mansardele sunt construite după modelul apartamentelor din se­ria 143 care au o suprafaţă de 40 metri pătraţi. Preţul acestora este similar cu al unui apartament la etaj, din cauza construcţiei care se face la etajul cinci fără a fi scoşi oamenii din apartamente.

Pe piaţa imobiliară, aparta­mentele la mansarde sunt vându­te la 500-700 euro pe metru pă­trat, în funcţie de zona unde sunt amplasate, dar sunt şi promoţii în ajunul sărbătorilor la preţul de 450 euro pe metru pătrat. Astfel, o mansardă cu o cameră costă aproximativ 18-20 mii de euro, iar cea cu două camere poate ajunge la 25-30 mii de euro.

Deşi unii experţi afirmă că populaţia este reticentă în pro­curarea mansardelor şi că acest proiect nu va mai fi atractiv în viitorul apropiat, Victor Sakal-kin, directorul companiei Acv-construct susţine că „Pe mo­ment, mansardele sunt la mare căutare. Metrul pătrat cu ca-re vindem aceste apartamente este de 650 de euro şi sunt so-licitate. Adevărul este că am in­clus în preţ laminatul, tapetele, centrala termică şi uşa de la in­trare”.

 

Se construieşte mai mult pe clădiri vechi

 

„De obicei, mansardele sunt construite pe acoperişurile cămi­nelor sau a blocurilor construite în anii 70-80 ai secolului trecut, a căror rezistenţă este slabă şi ele nu sunt cele mai indicate imobile în acest scop, chiar dacă agenţii economici se angajează să repare scările, acoperişul sau alte com­ponente ale imobilului”, spune Anton Barbălat, şeful Direcţiei organizare în cadrul Inspecţiei de Stat în Construcţie.

Dezvoltatorii spun că îna­inte de începerea construcţiei mansardei, trebuie hotărât dacă locuinţa va avea un pod utilizat sau doar unul de depozitare, deoarece structura de rezistenţă şi înălţimea acestuia pot varia în funcţie de calcule. Pentru o mansardă e nevoie ca înălţimea să fie de un minim utilizabil de 180 cm, iar în zonele în care şar­panta coboară, înălţimea este de 60-70 cm şi poate fi folosit ca spaţiu de depozitare. În ceea ce priveşte rezistenţa blocurilor, în mod normal, proiectele compa­niilor de construcţii şi durabili­tatea imobilelor sunt expertizate de către specialiştii de la Inspec­ţia de Stat în Construcţie.

Potrivit acestora, de cele mai multe ori, cei care construiesc mansardele demontează părţi din obiect care nu au fost incluse în proiectul construcţiei. „Mai este şi problema regulamentului de aprobare a construcţiilor în care trebuie incluse obligaţiile agentului economic şi blocurile pe care este posibilă construcţia mansardelor”, punctează Bar-bălat.

 

Sunt şi clienţi mulţumiţi

 

Cazurile în care aşteptările clienţilor corespund cu promi­siunile firmelor, se pare, că nu sunt atât de frecvente. Cel mai des, calitatea proastă şi timpul de aştepatare a constrcţiei finisa­te sunt motivele invocate de noii locatari.

Tatiana Ciobanu şi soţul ei s-au mutat într-un apartament la mansardă în toamna anului tre­cut. „Ne-am grăbit să investim în mansardă banii pe care i-am îm­prumutat de la rude şi cunoscuţi. După ce firma de construcţie a tot amânat darea în exploatare a locuinţelor, ne-am văzut în apar­tamentul procurat. Iarna a fost frig, deoarece nu s-a făcut bine izolarea termică. Iar pe timp de ploaie am avut surpriza să ne pi­cure apa în cap”, spune femeia. Ea este de părerea că compania a avut scopul să obţină profit fără să ofere calitate în schimb.

Totuşi, sunt şi firme care şi-au onorat angajamentele. Clienţii acestora au atras la rândul lor alţi cumpărători sau se programează să-şi mai cumpere încă astfel de locuinţe.

„Deja de doi ani trăim la man­sardă şi suntem foarte mulţumiţi. Avem scară individuală cu acces direct la etajul şase, iar preţul apartamentului a fost atractiv. Iarna, ne-a fost cald şi bine! Ne gândim să mai cumpărăm un apartament, tot la mansardă, dar deja cu două camere”, spune Ştefan Rusu, proprietar de man-sardă.

Până la urmă, calitatea apar­tamentelor la mansardă depinde de fiecare companie în parte, de scopul pe care şi-l propune şi imaginea pe care şi-o doreşte.