Când era elev, visa să se facă jurist. Dar așa a fost să fie că a absolvit facultatea de istorie, a lucrat o perioadă în calitate de pedagog, iar în ultimii 40 de ani, adică mai mult de jumătate din viață, luptă pentru drepturile și interesele membrilor de sindicat. La 13 august, Nicolae Garaz, președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură, a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani. Organizația pe care o reprezintă la ora actuală reunește în jur de 12 mii de membri de sindicat. La ceas aniversar, Nicolae Garaz a relatat pentru „Vocea poporului” mai multe momente, în care munca sa pe tărâm sindical a fost și cu bune, și cu rele, și cu grele.
A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de istorie. După anii de studenție, a fost repartizat la muncă la Academia de Științe a Moldovei, în calitate de cercetător științific. A muncit aici un an și jumătate, după care și-a continuat activitatea la Consiliul Republican pentru Turism și Excursii, unde a lucrat aproape trei ani. În 1983, a fost transferat la Sindicatul Lucrătorilor din Educație, după care, în 1984, s-a angajat ca profesor de istorie la Școala de Medicină din Chișinău. În 1987, a revenit la Sindicatul Lucrătorilor din Educație, iar la 4 iunie 1990 i s-a propus să activeze în Sindicatul Lucrătorilor din Cultură, în calitate de șef al secției organizare, funcție pe care a acceptat-o. În decembrie 1990 a avut loc Consiliul Republican al sindicatului, în cadrul căruia Nicolae Garaz a fost ales vicepreședinte al sindicatului de ramură. A exercitat această funcție din decembrie 1990 și până în septembrie 2000, adică timp de zece ani. De la 5 septembrie anul 2000 și până în prezent, Nicolae Garaz este președinte al Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură.
Anii 90, cei mai grei în apărarea membrilor de sindicat
Liderul sindical susține că, la ora actuală, condițiile de muncă în majoritatea instituțiilor culturale sunt mai bune decât erau cu peste 20 de ani urmă.
„Și în biblioteci, și la muzee, și în instituțiile de învățământ artistic, și în teatre, condițiile de muncă sunt satisfăcătoare. Singura problemă mare este salarizarea. Pe timpuri, în anii 90, erau și rețineri la plata salariului, de până la șase luni. Am desfășurat și acțiuni de protest, dar nu a ajutat cu nimic, întrucât în acea perioadă economia era la pământ, iar guvernele se schimbau des. Doar începeam negocierile cu un nou ministru, că era numit altul, și începeam din nou dialogul de la zero. Au fost cazuri în care lefurile se plăteau în produse alimentare și în alte mărfuri. Poate că nici nu-i trebuiau angajatului aceste mărfuri. Și dacă mai avea un student în familie și nu avea bani, ce să facă? Era foarte greu”, își amintește Nicolae Garaz.
În total, a dus negocieri cu 11 miniștri, iar cea mai bună colaborare a fost cu Monica Babuc, susține președintele FSLC. „Problemele legate de cadre se rezolvau repede în acea perioadă”, a menționat Nicolae Garaz.
Deși este adeptul soluționării conflictelor pe cale amiabilă, atunci când dialogul nu a dat roade, a fost nevoit să meargă în instanța de judecată.
„S-a întâmplat cu vreo 6-7 ani în urmă, era vorba de un director al Tipografiei Centrale. Se acumulaseră restanțe la plata cotizațiilor sindicale de aproape 80 de mii de lei, dintre care 49 de mii – către federația de ramură, iar în jur de 37 de mii de lei – către organizația sindicală primară. Am mers în judecată, împreună cu avocatul. Instanța ne-a dat câștig de cauză, iar toate restanțele la plata cotizațiilor sindicale au fost lichidate. Mai mult, instanța a obligat angajatorul să plătească și cheltuielile pentru avocat, căruia i-am achitat 20 de mii de lei, dar și prejudicii morale”, își amintește președintele FSLC.
Tinerii în domeniul cultură
Tineri sunt puțini în domeniul culturii, iar pentru ca ei să fie motivați să muncească acasă, sindicatele au întreprins mai multe măsuri. În ultimii șase ani, președintele FSLC, împreună cu colegii săi de la federație, a tras semnale de alarmă pentru ca și tinerii specialiști din cultură să beneficieze de indemnizații unice, în primii trei ani de activitate, la fel ca și cei din medicină sau din educație. Și negocierile au dat roade.
„Discutam și cu cei de la minister, problema era abordată și la ședințele Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. Deși tinerii specialiști cu studii superioare din cultură primesc indemnizații unice de 120 de mii, și de 90 de mii de lei, după absolvirea colegiului, aceste alocații sunt cu mult mai mici comparativ cu indemnizațiile care se plătesc pentru tinerii specialiști din medicină. Dar nu este corect – și cei din medicină, și cei din cultură, sunt tineri specialiști. Cerem ca aceste alocații pentru tinerii specialiști din cultură să fie majorate”, a ținut să menționeze Nicolae Garaz.
Deși salariul mediu pe economie crește anual, în ultimii cinci ani, salariul angajaților din branșa culturii este departe de leafa angajaților care activează în alte ramuri bugetare. Sindicatele vor continua negocierile, pentru ca angajații din cultură să beneficieze de retribuții lunare decente.
