
Foto: zn.ua
Gradul de realizare a acţiunilor planificate din Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE se ridica, la sfârşitul anului trecut, la nivelul de 56 la sută, a declarat, la un briefing organizat săptămâna trecută, Inga Ionesii, șefa Direcției generale cooperare economică internațională a Ministerului Economiei. Ceea ce ar însemna că au fost îndeplinite 168 de acțiuni din cele aproape de 300 preconizate.
Vorbind despre rezultatele primului an de aplicare a Acordurilor de Asociere şi Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, amintesc că implementarea ALZSAC a început în septembrie 2014, Inga Ionesii a remarcat progrese la mai multe capitole, precum energetica. Or, a fost votată în prima lectură noua lege privind gazele naturale, iar Guvernul a aprobat proiectul de lege privind energia electrică. De asemenea, s-au înregistrat succese şi în ce priveşte infrastructura calității, graţie votării în prima lectură de către Parlament a legilor noi privind metrologia, supravegherea pieței; în domeniul achizițiilor publice, în sfera serviciilor informaționale, concurenței, administrării vamale etc.
Desigur, a ţinut să precizeze dumneaei, una dintre principalele progrese înregistrate în ce priveşte implementarea angajamentelor din acest acord pe segmentul energeticii o constituie diversificarea căilor de aprovizionare cu resurse energetice în domeniul gazului prin construcţia şi darea în exploatare a conductei Ungheni-Iaşi. Concomitent, a fost asigurat cadrul juridic necesar realizării proiectelor interconectării rețele-lor de gaze naturale și energie electrică dintre R. Moldova și România, prin semnarea, la 21 mai 2015, a Memorandumului de Înțelegere între Guvernul de la Chi-șinău și cel de la București.
O altă realizare importantă, în viziunea Ingăi Ionesii, ţine de
semnarea Acordului privind participarea la Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii 2014–2020 (COSME). De altminteri, ea a remarcat că Republica Moldova a devenit prima țară membră a Parteneriatului Estic ce aderă la COSME.
Nu mai puţin important este şi faptul că a fost menținut un dialog economic constructiv cu partenerii de dezvoltare. În acest context, șefa Direcției generale cooperare economică internațională a Ministerului Economiei a pomenit că la Chișinău a avut loc prima reuniune a sub-comitetului RM-UE pentru cooperare economică, în cadrul căreia au fost abordate un șir de subiecte privind accelerarea cooperării, implementarea reformelor, precum și posibilitatea acordării asistenței financiare în cadrul suportului bugetar.
În acelaşi timp, un obiectiv important al anului trecut l-a constituit identificarea soluțiilor pentru extinderea aplicării titlului V din Acordul de Asociere RM-UE (Comerț și aspecte legate de comerț) cu începere de la 1 ianuarie 2016 pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Urmare a consultărilor, UE a luat o decizie care are la bază un set de măsuri de facilitare a comerțului cu UE în regiunea transnistreană, convenită cu autorităţile din stânga Nistrului. Astfel încât 40% din exporturile Transnistriei sunt orientate spre piața UE, iar alte 35% către piața Moldovei.
Ar mai fi de menţionat că se preconizează, pe parcursul anului curent, organizarea ședinței grupului de lucru pe economie și discutarea aspectelor legate de implementarea foii de parcurs cu raportarea realizărilor înregistrate de partea transnistreană.
Abordând subiectul accesului mărfurilor moldoveneşti pe piața europeană şi cel al valorificării contingentelor tarifare la export în UE, Inga Ionesii a spus că, în 11 luni ale anului trecut, exporturile noastre spre țările din Vest au însumat 1 miliard 119,3 milioane de dolari SUA, adică 62,1% din fluxul global al mărfurilor moldoveneşti comercializate peste hotare. În timp ce importurile din țările Uniunii Europene s-au cifrat la 1 miliard 797,3 milioane de dolari SUA, cu o pondere de 49,5%. În felul acesta, ea a combătut una dintre speculaţiile care se vehiculau vizavi de implementarea acordurilor cu UE, chipurile, piața moldovenească ar putea fi „înecată” de produsele europene, iar producătorii moldoveni ar falimenta.
Întrebând-o care este, totuşi, impactul pozitiv al implementării acordurilor cu UE, funcţionara de la Ministerul Economiei mi-a răspuns că, după un an de punere în aplicare a acestora, este prematur să simţim efectele, dar m-a asigurat că acestea vor urma în mod neapărat.
Ce mai e de făcut pentru a continua şi finaliza implementarea acordurilor cu UE? De exemplu, pentru anul curent, potrivit Ingăi Ionesii, urmează a fi realizată transpunerea actelor UE în legislaţia naţională pe 27 de domenii, valorificarea acordurilor comerciale, obținerea dreptului de export pe piața europeană a produselor de origine animalieră.