Lupta cu corupţia nu trebuie să fie doar o campanie de scurtă durată

Foto: irishdraught-scr.com

Când vorbim despre lupta cu corupţia, nu poate exista loc pentru compromisuri, protecţionism, cu­metrism, indulgenţă şi jumătăţi de măsură. În lupta cu corupţia, trebu­ie folosită atât „artileria ușoară”, cât şi „cea grea”, iar în multe cazuri și „aviația”. Cetăţenii trebuie să ştie că, pe parcursul ultimilor 25 de ani (de independenţă), Parlamentul, Preşe­dinţia şi Guvernul au adoptat sute de legi şi hotărâri privind comba­terea corupţiei. Realitatea de astăzi însă ne convinge că nu prea sun­tem eficienți la punerea în practică a actelor legislative. După un sfert de secol, vedem, cu stupefacție, că cucoana Corupție, în loc să se plân­gă că este umilită și prigonită, ea a întinerit, s-a făcut frumoasă și ape­tisantă ca în anii cei buni.

Probabil vă amintiți cum, acum 13 ani, s-a avântat în lupta cu corupția tânărul CCCEC (Centrul pentru Combaterea Crimelor Eco­nomice şi Corupţiei). Atunci, mulți demnitari cu musca pe căciulă începuseră să tremure de frică, fi­indcă nu era zi ca „Viteazul din po­veste”  să nu taie aripile la doi-trei balauri corupți. Drept confirmare e și faptul că, anual, centrul scotea la lumina zilei până la 500-600 de acte de corupție.

Nu știu din ce cauză – ori a pre­siunii mari, ori poate a oboselii, avântul și curajul centrului, cu tre­cerea timpului, a început să se po­tolească. Astfel, CCCEC-ul, în care cetățenii și-au pus mari speranțe că va face ordine în țară, a trecut în istorie, lăsând dezamăgită cea mai mare parte a populației.

Pentru a da un nou impuls lup­tei cu corupția, a trebuit să vină o noua guvernare, care să spună – stai, măi CCCEC-ule, că nu faci bine ceea ce faci!

Astfel, locul acestuia, în urma unor re­forme serioase, a fost ocupat  de Centrul Național Anticorupție (CNA). Pe lângă acesta, în lupta cu corupția s-a avântat și Procuratura Anticorupție. Evenimen­tele din 2015 și 2016 ne demonstrează că specialiștii de la instituțiile în cauză au pornit lupta împotriva corupției cu dârze­nie și hotărâre. Să ne amintim de cazurile de rezonanță, cum ar fi reținerea celor 28 de colaboratori ai Inspectoratului Naţional de Patrulare, a zecilor de vameși reținuți la posturile Tudora, Palanca şi Bender, a celor 18 judecători, arestările care au avut loc la Primăria Chișinău… Lista poate fi continu­ată, bineînțeles.

Cu toate acestea, cetățenii nu au fost convinși că în țara noastră se duce o lup­tă pe viață și pe moarte. Potrivit unui ra­port realizat de organizația Transparency International în țările din Europa și Asia Centrală în baza sondajelor, 

88% dintre cei chestionați declară că lucrurile în Republi­ca Moldova merg într-o direcție greșită. Totodată, întrebați ce părere au despre ul­timele acțiuni axate pe lupta cu corupția (arestarea unor persoane publice și oa­meni de afaceri, demiterea unor conducă­tori de instituții etc.), 44% dintre cetățeni au răspuns că acestea sunt doar reglări de conturi între grupurile oligarhice, iar 22% cred că lupta anticorupție a devenit o imi­tare a reformelor.

Mimarea luptei cu corupția a dus, incon­testabil, și la furtul miliardului de euro din sistemul bancar, care a sărăcit populația țării, și așa oropsită. Pentru toată lumea e clar că o asemenea hoție a fost posibilă doar cu acceptul unor mari demnitari de stat. Ne întrebăm: oare organele de resort, chemate să lupte cu corupția, nu au știut ce se întâmplă în sistemul bancar?

Această sentință stă ca un stigmat pe fruntea celui mai sărac popor din Europa.

De peste 25 de ani, noi, moldovenii, în­cercăm să ne spălăm cumincior, fără a ne revolta, de această rușine, dar rezultatul e zero. Sărăcia continua să facă ravagii, iar alături de ea, și corupția. Suntem săraci pentru că suntem corupți. Suntem corupți pentru ca suntem săraci. Acesta este răs­punsul guvernanților noștri, iar leac, în opi­nia lor, pentru a șterge acest stigmat de pe fruntea moldovenilor încă nu s-a găsit. E o manipulare pe care noi, cu regret, o înghițim ca fraierii.

Sindicatele insistă de câțiva ani ca Guvernul să aplice metode mai dras­tice de  combatere a economiei sub­terane, deoarece situația la capitolul dat este alarmantă.

„În ţara noastră sunt bani pentru a diminua sărăcia, pentru a majora salariile şi  pensiile”, a afirmat recent Oleg Budza, preşedintele CNSM, la conferinţa de presă organizată cu ocazia declanşării protestelor sindi­catelor. Potrivit președintelui CNSM, peste 80% din economia Republicii Moldova este una subterană, iar cel mai mare procent de angajări la negru se atestă în agricultură, construcții, comerț, domeniul hotelier și cel de agrement.

„În legătură cu nivelul înalt al economi­ei informale și al practicilor frecvente de achitare a salariilor „în plic”, CNSM a insis­tat în repetate rânduri asupra întreprinderii unor măsuri radicale ce țin de combate­rea acestor fenomene dezastruoase pen­tru Republica Moldova. De asemenea, pe parcursul anului 2016, subiectul respectiv a fost abordat în cadrul ședințelor Consi­liului General al CNSM și ale Comitetului Confederal al CNSM, în urma cărora au fost adresate o serie de demersuri autorităților moldovenești pentru a accelera procesul de combatere a economiei informale. Bani, după cum vedem, se pot găsi pentru a ma­jora salariile și pensiile, e nevoie, probabil, de mai multă voință politică din partea ac­tualei guvernări”, a declarat Oleg Budza.

Lupta cu corupția trebuie să aibă un caracter strategic şi de durată, un accent deosebit trebuie pus pe prevenirea şi com­baterea corupţiei şi a protecţionismului în instituţiile de stat, în toate ramurile eco­nomiei. Bucurându-se de protecţie, mulţi demnitari nu mai au teamă nici de orga­nele de drept şi de control, nici de Dum­nezeu. Ei încalcă legea în modul cel mai obraznic. Cu corupţia nu se poate lupta cu jumătăţi de măsură. Aici nu este loc nici pentru compromisuri, dacă este luptă – luptă să fie… și punctum. Infractorii trebuie pedepsiţi după merit, conform legislaţiei în vigoare. Aceasta este singura metodă de stârpire a corupţiei.