Numărul şomerilor a crescut în primele trei luni ale anului curent, potrivit ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică, cu peste 40 de mii de persoane faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Este o cifră demoralizantă, deoarece nici în toiul crizei financiare mondiale recente, care a lovit în mod necruţător Republica Moldova, nu s-a produs o asemenea creştere năucitoare a numărului de şomeri. Pentru comparaţie, în trimestrul întâi al lui 2009, rândurile celor rămaşi fără un loc de muncă se extinseseră doar cu 23,5 mii de persoane.
Astfel, numărul şomerilor a ajuns anul acesta la aproape 98 mii de oameni, de unde reiese că aproape fiecare a zecea persoană aptă de muncă din ţara noastră nu are un loc de muncă.
Şi iarăşi, dacă comparăm cu perioada corespunzătoare a anului 2009, vedem că în prezent numărul şomerilor este mai mare cu aproape șapte mii de persoane faţă de acum șase ani, când ţara era „pârjolită” de criza financiară mondială. De fapt, ponderea şomajului la momentul de faţă, care este aproape cea mai mare din istoria ţării noastre, 8,5%, vine să confirme o dată în plus că economia ţării noastre este în criză, precum semnalam cu câteva numere în urmă.
Fiecare a zecea persoană aptă de muncă din ţară nu are de lucru |
Ponderea populaţiei ocupate a scăzut, în primele trei luni ale anului, până la 91,5 la sută, în comparaţie cu trimestrul I al lui 2014, când acest indice reprezenta aproape 95%, în timp ce ponderea şomajului s-a extins cu peste 3%. Anul trecut, dimpotrivă, în această perioadă, ponderea populaţiei ocupate crescuse de la 91,9 la sută până la 94,9 la sută, iar cea a şomajului se micşorase până la 5,1 la sută, faţă de 8,1 la sută, anul precedent.
Sfera serviciilor a făcut cele mai mari concedieri
La momentul de faţă, populaţia ocupată se cifrează la 1 milion 70 de mii de oameni, din aproape 1 milion 152 de mii de persoane apte de muncă, prezente în ţara noastră, ceea ce denotă că numărul locurilor de muncă s-a micşorat în Republica Moldova faţă de trei luni din 2014 cu 16 mii de unităţi. Cele mai multe locuri de muncă au dispărut în sfera serviciilor – tocmai 13 mii de persoane au fost aruncate în stradă. S-au făcut disponibilizări şi în domeniul construcţiilor, ponderea persoanelor ocupate în sfera dată diminuându-se cu aproape un procent. În general, în domeniile activităţilor non-agricole, numărul locurilor de muncă a scăzut cu peste 20 de mii de persoane faţă de trimestrul întâi din 2014. Doar întreprinderile din industria ţării au realizat anumite angajări, astfel încât ponderea persoanelor ocupate în această ramură a economiei a crescut cu peste un procent. Numai în sectorul agricol s-au făcut angajări mai consistente, extinzându-se numărul populaţiei ocupate cu 3,6 mii de persoane. Din păcate, numărul angajaţilor rămaşi fără un loc de lucru în celelalte ramuri ale economiei naţionale s-a dovedit atât de mare, încât nici sectorul agricol nu a fost în măsură să absoarbă excesul de forţă de muncă din ţară.
Sectorul informal începe să se contracteze
Dacă, în unul dintre materiale mele trecute, cu referinţă la afirmaţiile unor conducători ai sindicatelor de ramură, admiteam că statistica oficială ce reflectă situaţia şomajului în ţară ar putea să fie distorsionată ca urmare a măsluirii cifrelor de către unii agenţi economici, care ţin să ofere date cât mai mici privind numărul angajaţilor ca să scape de plata impozitelor, a contribuţiilor în bugetul ţării, de data această cred că cifrele Biroului Naţional de Statistică pot fi luate în seamă în modul cel mai serios.
Aceasta deoarece dimensiunea sectorului informal a rămas la nivelul anului trecut, iar numărul persoanelor care au un loc de muncă informal chiar a cunoscut o descreştere uşoară. Dovadă că eforturile pe care le depun sindicatele din ţară în privinţa prevenirii „muncii la negru” şi a achitării salariilor „în plic” încep să dea rezultate.
Mai puţine şanse de a găsi un loc de muncă
Din păcate, nu ne putem bucura de aceste prime succese câtă vreme economia ţării se află în declin, iar întreprinderile concediază masiv angajaţi. Se împuţinează numărul locurilor de muncă vacante bine plătite. Drept urmare, numărul persoanelor descurajate în a-şi găsi un loc de muncă potrivit creşte cu peste două mii de persoane.
Iar după ce Rusia a început să fie mai agresivă cu imigranţii moldoveni, în timp ce economiile ţărilor Uniunii Europene nu şi-au revenit în totalitate după recesiune, numărul conaţionalilor noştri aflaţi la muncă peste hotare este în scădere, cu peste 15 mii de persoane mai puţin faţă de începutul anului trecut.