Experţii în eficienţă energetică îşi propun să-i convingă pe proprietarii de gospodării individuale, în special din zona rurală, să-şi reutileze locuinţele pentru a putea fi încălzite pe bază de combustibil produs din surse regenerabile. În opinia vicepremierului Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, cu timpul fiecare casă din ţara noastră va fi reutilată în acest scop. Vicepremierul a precizat că, în prezent, statul subvenţionează din Fondul de eficienţă energetică 30 la sută din costul cazanelor pe biomasă procurate de gospodăriile casnice.
Din tot consumul de energie termică din ţara noastră, gospodăriilor individuale le revin circa 40 la sută. Un studiu recent, efectuat în cadrul proiectului „Energie şi biomasă”, a stabilit că fiecare gospodărie rurală produce în medie anual 3-3,5 tone de resturi agricole ce pot fi folosite pentru producerea combustibilului din biomasă. Această cantitate este suficientă pentru a încălzi o suprafaţă de până la 70 de metri pătraţi timp de o iarnă.
Potrivit managerului proiectului „Energie şi biomasă”, Alexandru Ursul, în cazul arderii biomasei în sobele tradiţionale, 60-70 la sută din energie se pierde. În acelaşi timp, cazanele moderne asigură valorificarea acestei energii în proporţie de cel puţin 75 la sută. Costul unui cazan constituie de la 1000 şi până la 4500 de euro, în funcţie de tipul de combustibil folosit şi de gradul de automatizare, iar durata minimă de exploatare este de zece ani.
Alexandru Ursul spune că valoarea energetică a brichetelor şi peleţilor din biomasă este de circa 80 la sută faţă de cărbuni, iar preţul – mai mic de două ori. Principalele deşeuri vegetale disponibile prin gospodăriile ţărăneşti sunt vreascurile, râpca, paiele, beţele de floarea soarelui, hlujanii de porumb. În prezent, în Moldova se observă o tendinţă nouă ce ţine de sădirea de către moldoveni a unor plante energetice ca salcâmul, salcia sau sorgul.
În ţara noastră, activează în prezent circa 75 de agenţi ecnomici care produc brichete şi peleţi, iar în sectorul particular această practică nu este răspândită, a precizat Alexandru Ursul.