Leul se prăbuşeşte, scumpirile iau amploare

 

 

În ianuarie anul curent, leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolarul american cu 33,3 la sută şi cu 10,56% faţă de moneda euro. O devalorizare mai dezastruoasă a cunoscut doar hrivna ucraineană, cu mai bine de 60% faţă de dolarul american, şi rubla rusească, de aproape 50% în raport cu dolarul american. Dar, să avem în vedere că Ucraina este în răz­boi, iar Rusia suferă din cauza sancţiunilor impuse de Occident, ca pedeapsă pentru ane­xarea Crimeii, şi a prăbuşirii preţurilor mondiale la petrol, care asigură cam jumătate din veniturile bugetului celui mai mare stat din CSI. Pe când la noi, slavă Domnului, este pace şi nu ne-a lovit nici o calamitate pustiitoare, însă moneda naţională oricum se depreciază cu o iuţeală ameţitoare. Ce se întâmplă cu leul moldovenesc? Care sunt cauzele care duc la prăbuşirea lui şi cum se răsfrânge ieftinirea banului nostru asupra vieţii populaţiei ţării?

 

Cum se formează cursul de schimb al monedei naţionale?

 

Însă, până a răspunde la aceste întrebări, haideţi să vedem cum se formează cursul de schimb al leului moldovenesc şi ce factori influen­ţează evoluţia lui zilnică. Pentru că în fiecare dimineaţă Banca Naţio­nală a Moldovei (BNM) anunţă cât valorează leul moldovenesc în ra­port cu dolarul american, cu mone­da euro, însă puţină lume cunoaşte de ce banul nostru cedează. Pentru început, ar fi nimerit să cunoaştem că moneda de referinţă reprezintă o monedă străină, cu mare pute­re de circulaţie, care este utilizată pentru stabilirea valorii paritare a monedei naţionale. În cazul Re­publicii Moldova, drept monedă de referinţă serveşte dolarul ame­rican. Anume în această valută se măsoară operaţiile de export şi import, pe care le realizează agen­ţii economici din ţară, se stabilesc preţurile contractuale la gaze, la alte resurse energetice, se măsoară rezervele valutare ale ţării şi mulţi alţi indicatori.

Cursul de schimb dintre leul moldovenesc şi moneda de refe­rinţă, dolarul american, se stabi­leşte zilnic de către BNM în baza rapoartelor prezentate de către băncile autohtone în prima jumă­tate a zilei, care reflectă cererea şi oferta de valută pe piaţa interban­cară locală. Cât priveşte cursul de schimb dintre leul moldovenesc şi alte valute, precum euro, rubla ru­sească, leul românesc etc., acesta se stabileşte în funcţie de raportul respectivelor monede faţă de dola­rul american pe piaţa internaţio­nală, fixat la ora 14, ora locală, din ziua anterioară.

 

Ce factori influenţează cursul de schimb al valutei naţionale?

 

Cursul de schimb al valutei na­ţionale este determinat de grupuri de factori externi şi interni. La pri­ma categorie se raportează cursul dolarului american în comparaţie cu alte valute de pe glob, înregis­trat oficial pe pieţele internaţiona­le. Bunăoară, în ultimele luni, do­larul american s-a apreciat în mod considerabil faţă de toate valutele de pe glob. Aceasta pentru că FED, banca centrală a SUA, a încetat să mai tipărească dolari. Economia americană este în creştere, cu 2,5-5 procente, lunar dă sute de mili­oane de locuri noi de muncă.

Cât priveşte cauzele de ordin in­tern de care depinde piaţa valutară a ţării şi cursul de schimb al leului moldovenesc, se poate spune că acestea sunt câteva la număr. În primul rând, mult depinde de ra­portul dintre fluxurile de exporturi şi importuri pe care le realizează agenţii economici din ţară. Cu cât mai mare este fluxul exporturilor, cu atât mai înaltă este şansa valu­tei noastre naţionale de a se întări faţă de dolarul american. Din pă­cate, potrivit datelor statistice ofi­ciale, acestea au scăzut în primele două luni ale trimestrului IV anul trecut cu 12,5%.

O altă ofertă însemnată de valu­tă străină pe piaţa valutară inter­nă a ţării o constituie remitenţele, adică transferurile de sume de bani străini în ţara noastră realiza­te de către persoanele fizice. Banca Naţională vorbeşte de o reducere de peste 30 de procente a acestora în ultima lună a anului trecut.

La fel, valoarea leului moldove­nesc în raport cu alte valute străi­ne, înainte de toate, faţă de dolarul american, depinde de investiţiile străine venite în ţară. Cu părere de rău, fluxul acestora s-a redus de câteva ori în ultimii ani, de la 711,5 milioane de dolari SUA, în 2008, până la 159,2 milioane, în 2013. Într-un final, nu trebuie exclus şi factorul încrederii populaţiei ţării faţă de valută naţională. Un nivel înalt de credibilitate poate doar să fie în favoarea stabilităţii, a apreci­erii leului moldovenesc.

 

Cum explică administraţia BNM prăbuşirea valutei naţionale

 

Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, regulatorul pieţei valutare a ţării, pune prăbuşirea dezastru­oasă a leului moldovenesc pe sea­ma situaţiei economice din Rusia. Chipurile, rubla rusească a scăzut dramatic, din care cauză moldo­venii care muncesc în această ţară trimit acasă mai puţini dolari. La care, după aceasta, se mai adau­gă efectele embargoului impus de Rusia, care a dus la micşorarea vo­lumului exporturilor. Dumnealui mai dă vina şi pe populaţia ţării, care, cuprinsă de panică, a început să cumpere dolari şi euro. În timp ce oamenii de afaceri, spune Dorin Drăguţanu, în încercarea de a-şi salva capitalurile, le scot din ţară.

 

Opiniile guvernatorului BNM sunt contrazise de sindicate, precum și de experţi

 

Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova, spune că, încă în luna iulie 2014, CNSM a făcut o declaraţie privind deprecierea leului moldovenesc şi necesitatea întreprinderii de către organele de resort a unor măsuri concrete pen­tru stoparea acestui fenomen. În luna august, tot anul trecut, Banca Naţională a Moldovei a dat un răs­puns superficial, care, fireşte, nu a mulţumit conducerea sindicatelor din Moldova.

Nemulţumiţi de explicaţiile ad­ministraţiei BNM se arată şi mulţi experţi economici, financiari din ţară. Astfel, Sveatoslav Mihalache, directorul „Alpha Invest”, îl critică pe guvernatorul BNM pentru fap­tul că încearcă să dea vina pe facto­rul extern, adică pe Rusia. Însă im­pactul factorului rus este de doar 20-30 la sută, spune expertul, evi­denţiind că factorul principal este cel intern, dar, mai precis, datoria internă apărută ca urmare a credi­tării de către BNM a trei bănci.

Vladimir Golovatiuc, doctor în economie, acceptă într-o anumită măsură explicaţia că devalorizarea leului este influenţată de factori obiectivi, precum scăderea remi­tenţelor, însă el evidenţiază că este nevoie de o abordare mai comple­xă. Ion Sturza, om de afaceri, se arată mai categoric. El consideră că leul moldovenesc a fost supus unui atac speculativ fără precedent. Sus­piciunile lui nu sunt lipsite de te­mei. Or, condiţiile în care casele de schimb valutar nu sunt controlate de către BNM, acestea vând leul moldovenesc la un curs de schimb nimicitor de scăzut. În susţinerea ideii că moneda noastră ar fi deva­lorizată în mod orchestrat ar veni şi declaraţia Consiliului Concurenţei, care acuză casele de schimb valutar de înţelegere de cartel, motiv pen­tru care instituţia respectivă a por­nit un val de controale.

De asemenea, Dumitru Ursu, preşedintele Ligii Bancherilor din Republica Moldova, consideră că, totuşi, principala problemă a deva­lorizării leului moldovenesc este în țară, pe piaţa internă. El propune o comunicare mai eficientă între BNM şi populaţie, ceea ce ar per­mite de a preveni, a exclude sen­timentul de panică, neîncrederea faţă de moneda naţională.

 

Devalorizarea monedei naţionale a declanşat valul scumpirilor

 

Căderea abruptă a valutei naţi­onale în ianuarie a provocat scum­pirea medicamentelor. Preţurile la unele tipuri de doctorii, mai ales de import, au crescut de câteva ori. Union Fenosa a depus cererea de majorare a tarifului la energie elec­trică. Moldovagaz, mai înainte, a anunţat că va cere scumpirea gaze­lor. Elena Gorelova, doctor în eco­nomie, consideră că deprecierea permanentă a leului va conduce la majorarea preţurilor pe parcursul acestui an. Drept măsuri de protec­ţie socială a angajaţilor, membri de sindicat, CNSM consideră că este oportun de a majora salariul mi­nim pe ţară şi cuantumul minim al salariului garantat în sectorul real. Astfel încât cuantumul salariului minim să fie ridicat până la nivelul minimului de existenţă.