1 iulie 2022
Chisinau
Economie

Leul continuă să se prăbuşească. De ce nu intervine Banca Naţională?

Loading
Economie Leul continuă să se prăbuşească. De ce nu intervine Banca Naţională?
Leul continuă să se prăbuşească. De ce nu intervine Banca Naţională?

 

 

valuta

Foto: omskzdes.ru

Evoluţia ratei de schimb a leului moldovenesc în raport cu principale­le valute străine, dolarul american şi moneda euro, îmi aminteşte de dezastrul rublei sovietice de la începutul anilor 90 ai secolului trecut. Se devalorizează cu orice zi ce trece. De la începutul anului, moneda noastră s-a ieftinit cu aproape 14 la sută faţă de dolarul SUA. Mai rău, prăbuşirea nu se opreşte. Un dolar a ajuns să coste 15 lei moldoveneşti. Cât trebuie să se năruie cursul de schimb ca, într-un final, să se neliniş­tească Banca Naţională a Moldovei?

 

Dorin Drăguţanu, Guvernatorul BNM, declară că administraţia băncii centrale a ţării nu este preocupată de cotele record ale ratelor de schimb şi nici nu ţinteşte anumite obiective în acest sens. Ei şi dacă în primăvară dumnealui explica ieftinirea leului prin achiziţii enorme de valută stră­ină, îndeosebi, de dolari americani, de că­tre importatorii din ţară, acum dă vina pe situaţia politică, economică, militară din regiune, pe scăderea importurilor, pe po­pulaţie, care vinde mai puţină valută stră­ină, pe creşterea cererii de valută străină din partea agenţilor economici autohtoni.

 

Nu se va umbla la rezervele valutare

 

Deşi Banca Naţională a Moldovei dis­pune de rezerve valutare impunătoare, peste 2,6 miliarde de dolari SUA, şi ar putea arunca pe piaţa valutară internă cantităţi enorme de dolari, de euro pentru a echilibra, a opri căderea leului, Dorin Drăguţanu susţine cu fermitate că nu se va proceda la injecţii masive de valută străi­nă. Deoarece, după cum a precizat dânsul, aceasta ar însemna combaterea dezastru­lui financiar, economic din Ucraina, din Rusia cu rezervele valutare ale ţării noas­tre. Astfel, rubla rusească s-a depreciat de la începutul acestui an cu 33 procente; hrivna ucraineană, cu 56 la sută; rubla din Belarus, cu 12 procente.

Ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară a Republicii Moldova, în viziunea Guverna­torului BNM, nu este altceva decât o ajus­tare firească a economiei noastre la con­junctura regională. În raport cu nivelul deprecierii valutelor din Rusia, Ucraina, Belarus, ţări care reprezintă 30 la sută din exporturile moldoveneşti, leul moldove­nesc s-a depreciat real doar cu 1,1 la sută. Astfel încât, rezultă din spusele lui Drăgu­ţanu , moneda noastră puternică ar putea compromite în mod considerabil expor­turile autohtone. Concluzia conducerii BNM: avem nevoie de un leu slab pentru a salva producătorii noştri ce-şi comerciali­zează produsele pe pieţele externe.

 

Cererea internă scăzută ţine inflaţia în frâu

 

Însă ieftinirea leului ar putea să aibă o repercusiune dezastruoasă asupra salarii­lor angajaţilor din ţară, asupra preţurilor la mărfurile de pe piaţa internă. Conduce­rea BNM nu împărtăşeşte asemenea per­spective. Dorin Drăguţanu este de părere că deprecierea puternică a monedei naţio­nale nu va conduce în mod semnificativ la accelerarea ritmului de creştere a inflaţiei. Întru confirmarea afirmaţiei sale, el a in­vocat anul trecut, când leul s-a devalorizat în mod simţitor, iar preţurile s-au menţi­nut la nivelul prognozat de BNM, 5,2 la sută. Explicaţia Guvernatorului BNM re­feritor la impactul minor al deprecierii va­lutei asupra evoluţiei preţurilor se rezumă la cererea internă extrem de slabă, gene­rată de veniturile mici ale locuitori­lor ţării. Simplu spus, moldoveanul nu are bani.

Totuşi, are de gând BNM să în­treprindă ceva pentru a echilibră măcar cât de cât rata de schimb a valutei naţionale? Dorin Drăguţanu spune că banca centrală va face ceea ce a făcut şi până acum. Adică, va urmări foarte atent parcursul cererii şi al ofertei pe piaţa valutară a ţării şi că va interveni când va fi nevoie cu suma necesară de valută pentru a calma spiritele, pentru evita anu­mite tensiuni şi lipsa de lichiditate de valută străină.

 

Ce trebuie să seîntâmple ca leul să-şi revină?

 

În acelaşi timp, Guvernatorul BNM susţine că situaţia pe piaţa valutară a ţării se poate schimba în orice zi. Cu toate că există un mic excedent de cerere de valută străină, oferta de dolari și de euro ar putea să crească dacă se schimbă nişte lucruri fundamentale. De exemplu, este nevoie de o îmbunătăţire a sentimentului de aş­teptare a populaţiei ţării, care ar putea să vândă mai multă valută străină. Dar ca să se producă o asemenea turnură a stării lo­cuitorilor statului nostru, după Dorin Dră­guţanu, este necesară stabilizarea situaţiei în regiune, îndeosebi în Ucraina şi Fede­raţia Rusă, revenirea exporturilor mol­doveneşti, deschiderea pieţelor externe pentru acestea, creşterea în continuare a remitenţelor. Dar, aş mai adăuga şi eu din partea mea, este nevoie de un mesaj ferm, clar din partea Băncii Naţionale privind garanţia stabilităţii monedei noastre.

Deocamdată, administraţia BNM ne asigură că rezervele valutare sunt sufici­ente pentru a ţine piaţa valutară internă în frâu, pentru a rezista unui şoc financiar de amploare.

 

Poziţia sindicatelor din Moldova

 

Comentând atitudinea conducerii BNM vizavi de evoluţia valutei naţionale, Vasile Patraşcu, consilier al preşedintelui Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a spus că nu avem nevoie nici de o valută puternică, dar nici de un leu slab, ci de o monedă reală, nu una specu­lativă. Să nu fie pus în capul mesei doar interesul exportatorilor, dar să se aibă în vedere dezvoltarea sănătoasă a economiei naţionale.

În opinia dumnealui, deprecierea mo­nedei naţionale, în mod sigur, va accelera creşterea inflaţiei. Preţurile reacţionează imediat la rata de schimb leu/dolar, lei/euro. Conform Biroului Naţional de Sta­tistică, indicele preţurilor de consum în luna octombrie 2014 faţă de septembrie 2014 a constituit 101,3 procente, iar în ra­port cu octombrie 2013, 104,8 procente. Creşterea preţurilor medii de consum cu 1,3 la sută a fost influenţată de creşterea preţurilor la produsele alimentare şi măr­furile nealimentare cu 2,6 la sută, respec­tiv 0,8 la sută, la tarifele pentru prestarea serviciilor, cu 0,1 la sută.

Vasile Patraşcu crede că cererea inter­nă nu este extrem de slabă. Populaţia ţării, precizează dânsul, înclină mai degrabă să cumpere decât să vândă valută forte. Ve­niturile locuitorilor ţării sunt mici, dar în acelaşi timp, nu trebuie neglijat rolul sala­riilor „în plic”, precizează dumnealui.

Situaţia din regiune, embargourile im­puse, deprecierea rublei ruseşti, precum şi alţi factori în curând vor da bătăi de cap conducerii BNM, conchide consilierul preşedintelui CNSM.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor