Serviciile de îngrijire reprezintă cea mai eficientă formă de asigurare a bunăstării sociale într-o societate. Cu toate acestea, munca în acest sector rămâne subestimată semnificativ și se caracterizează prin condiții de muncă și de salarizare precare. Despre aceasta au discutat participantele la Școala de femei a Consiliului Regional Pan-European (PERC) al Confederației Internaționale a Sindicatelor. Tema evenimentul dedicat Zilei globale de acțiune pentru îngrijire a fost „Investiția în îngrijire. Ce rol au sindicatele?”.
La activitate, organizată online, au participat sindicaliste din mai multe țări europene. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a fost reprezentată de către Liuba Rotaru, președinta Comisiei de Femei a CNSM, care a avut și o intervenție, analizând situația la acest capitol în țara noastră.
Pandemia de Covid-19 a relevat că depindem de serviciile esențiale ale economiei de îngrijire – sănătate, educație, îngrijire a copiilor, îngrijirea vârstnicilor și sprijin pentru persoanele cu dizabilități. Îngrijirea este asigurată în principal de femei și fete care petrec de trei ori mai mult timp făcând diferite munci casnice. Rolurile în îngrijire au fost împărțite inechitabil.
Un element central în planurile de recuperare
În acest an, scopul școlii de femei PERC a fost de a crește gradul de conștientizare cu privire la necesitatea de a investi în îngrijire pentru a crea locuri de muncă, în special, în planurile naționale de recuperare și reziliență în urma crizei pandemice. De asemenea, au fost discutate strategiile sindicale pentru a face față provocărilor cu care se confruntă lucrătorii de îngrijire și a efectua un schimb de bune practici. Participanții au vorbit și despre rolul dialogului social și al formulării politicii de negociere colectivă în ceea ce privește protecția socială a lucrătorilor de îngrijire.
Investiția în îngrijire este un element central în planurile de recuperare post-pandemie. Pentru a evita complicarea lucrurilor, este nevoie de a lua mai multe măsuri. În primul rând, trebuie făcute investiții în sănătatea și îngrijirea publică. De asemenea, toată lumea trebuie să aibă acces la servicii publice de sănătate, îngrijire și educație de calitate. O necesitate este și crearea a milioane de locuri de muncă decente în sănătate, îngrijire și educație timpurie; dreptul la libertatea de asociere și la negocieri colective pentru toți lucrătorii de îngrijire. Și, nu în ultimul rând, se solicită salarii și condiții de muncă bune, precum și sănătate și securitate în muncă; echitate și nediscriminare la recrutare.
„În același timp, îmbătrânirea demografică și elaborarea politicilor neoliberale ne conduc la o criză continuă a îngrijirii; s-a dezvoltat o piață competitivă a îngrijirii, care se ține în mare parte pe forța de muncă ieftină, bazată pe migranți, în principal, din Europa de Est. Îngrijirea informală este încă una comună, iar îngrijirea formală este în mare parte prost plătită. Întregul sector de îngrijire este subevaluat, iar finanțarea insuficientă de către stat dedicată sectoarelor legate de îngrijire nu ține pasul cu nevoile tot mai mari în sfera economiei de îngrijire”, au concluzionat sindicalistele.
Deși importanța îngrijirii informale este recunoscută de autorități, nu există nici o estimare oficială cu privire la dimensiunea acestui sector în R. Moldova.
În discursul său, Liuba Rotaru a menționat că și la noi majoritatea persoanelor din sectorul îngrijirii sunt femei, acestora revenindu-le mai mult de trei sferturi din munca de îngrijire neplătită.
„Investițiile reduse în serviciile de îngrijire și așteptarea ca femeile să întreprindă această muncă fără remunerare le împiedică pe acestea să se integreze mai ușor pe piața muncii și să obțină egalitatea de gen la locul de muncă și în societate. Creșterea investițiilor va contribui la îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de muncă, va deveni un stimulent economic important în perioadele de stagnare economică globală”, a menționat Liuba Rotaru.
