Foto: ipress.ua
Situația întreprinderilor cu capital de stat este gravă, în condițiile în care indicatorii negativi cresc an de an, iar managerii acestora continuă să fie remunerați regește. Experții IDIS și TI-Moldova (Transparency International) au efectuat un studiu în acest sens și recomandă autorităților centrale să reevalueze condițiile în care este gestionat patrimoniul de stat și să elaboreze o strategie clară de dezvoltare a sectorului întreprinderilor cu capital de stat.
„Există probleme serioase în gestionarea acestor întreprinderi. Pierderile acumulate de întreprinderile de stat au crescut de 1,5 ori, iar la societățile pe acțiuni în care statul deține pachete de acțiuni s-au dublat în anul 2015 față de 2014. Criteriile de numire a directorilor la întreprinderi proprietate publică nu sunt transparente, iar în funcții sunt numite rude ale demnitarilor și politicienilor. Nu putem vorbi de nici un fel de sistem de filtrare meritocratică a corpului managerial. Peste 400 de întreprinderi sunt total nefuncționale”, a explicat Ianina Spinei, expertă la Transparency Internaţional Moldova.
Probleme serioase și pierderi de milioane
Întreprinderile statului sunt slăbite de corupție, ilegalități fiscale și transferuri suspecte de terenuri și proprietăți aflate în gestiune, dar foarte puține dintre acestea oferă suficiente date despre starea lor financiară și patrimonială. Transparența este un „lux” pe care aceste întreprinderi nu și-o permit. Respectiv, nu avem suficiente date despre numele administratorilor, bugete, audit, fondatori, contracte de achiziții.
„Avem 400 de întreprinderi ale statului care sunt nefuncţionale din lipsa mijloacelor circulante, serviciile lor nu sunt competitive. Întrucât ele nu activează, există riscul că activele lor vor fi înstrăinate fraudulos”, a precizat Spinei.
Veaceslav Ioniță, expert al IDIS „Viitorul”, susține că
statul trebuie să delimiteze foarte clar în noua lege care sunt bunurile supuse ori pregătite pentru privatizate, vândute sau gajate. În prezent există o practică vicioasă de a contracta credite de la băncile comerciale, iar de cele mai multe ori valoarea împrumuturilor o depășește pe cea a activelor (în prezent, datoriile contractate se cifrează la circa 15 miliarde de lei). În plus, expertul remarcă și existența unor situații de conflict de interese. Pe de o parte, un minister este responsabil de elaborarea de politici și de crearea unor condiții egale de activitate și concurență a businessului, iar pe de altă parte, tot acest minister are pretenția de a gestiona în mod corect anumite întreprinderi de stat în domeniul său de supraveghere. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este Moldtelecom, dar sunt și altele, care confirmă această nefericită practică ce contravine concurenței libere, dar și spiritului de piață funcțională.
„Statul trebuie să-și stabilească o strategie clară și bine gândită față de domeniul proprietăților publice. Avem mai multe exemple în care prin intermediul unor șmecherii și mișmașuri, managerii de întreprinderi au reușit să distrugă de fapt întreprinderile aflate în proprietate de stat, pricopsindu-se cu resurse substanțiale pentru ei și familiile lor. Există temeri cu privire la deciziile de amalgare a unor întreprinderi de stat. Este incorect ca funcțiile care trebuie să le îndeplinească statul să fie reorganizate pentru că astfel se creează zona de risc, inclusiv înstrăinarea proprietății”, a concluzionat Veaceslav Negruța, expert la Transperency International.
