13 iulie 2024
Chisinau
Social

Întreprinderea socială, o afacere care ajută statul să combată sărăcia, şomajul

Loading
Social Întreprinderea socială, o afacere care ajută statul să combată sărăcia, şomajul
Întreprinderea socială, o afacere care ajută statul să combată sărăcia, şomajul
floare-de-cires

Foto: facebook.com

 

Anul trecut, societatea cu răspundere limitată „Floare de cireş” din satul Răzeni, raionul Ialoveni, a obţinut din prestarea serviciilor de catering şi cultivarea legumelor în sere venituri în valoare de două milioane de lei. Însă nici un bănuţ nu a fost dat pentru plata dividendelor acţionarilor, nu a fost folosit pentru procurarea automobilelor de lux, pentru construcţia castelelor patronilor, managerilor acestei firme. Cam jumătate de milion a fost cheltuit pentru instruirea şi angajarea în câmpul muncii a persoanelor dezavantajate, iar 1,5 milioane de lei au fost direcționaţi spre plata salariilor, pentru nevoile de producţie.

 

Nici un leu nu a fost folosit pentru îmbo­găţirea cuiva. Aceasta pentru că SRL „Floare de cireş” are statut de întreprindere socială, a cărei principală misiune este instruirea şi angajarea în câmpul muncii a persoanelor defavorizate: persoane cu dizabilităţi, şo­meri, tineri de la sate care nu au profesie. La fiecare patru luni, SRL „Floare de cireş” lan­sează câte un curs de instruire pentru şase persoane din categoria respectivă, din toată ţara, în cadrul căruia aceştia au posibilita­tea să înveţe cum se prepară bucatele şi cum trebuie să fie servite acestea clienţilor unei instituţii de alimentaţie publică. De aseme­nea, persoanele dezavantajate sunt iniţiate în managementul financiar, obţin abilităţi în ceea ce priveşte integrarea socială, sunt edu­caţi în spiritul responsabilităţii faţă de locul de muncă. Astfel, persoanelor dezavantaja­te li se oferă o şansă reală de a demonstra că sunt apți de muncă. Nu sunt nişte simpli elevi, ci, din momentul începerii studiilor, devin angajaţi ai SRL „Floare de cireş”. Deci, învaţă o meserie, lucrează, lunar primesc un salariu. După absolvirea studiilor sunt aju­taţi să se angajeze în câmpul muncii. Chiar la întreprindere, din cei 26 de angajaţi, câți lucrează în momentul de faţă, 13 sunt per­soane tinere cu dizabilităţi. În plus, această societate oferă gratuit prânzuri, direct la do­miciliu, pentru 24 de persoane în vârstă din satul Răzeni.

 

Economia socială, la început de cale

 

SRL „Floare de cireş” este prima între­prindere socială din ţara noastră. După fondarea ei, la finele lui 2012, au mai apă­rut doar vreo 16 astfel de întreprinderi. Este foarte puţin, având în vedere că, la nivelul Uniunii Europene, economia socială, adică numărul întreprinderilor sociale, reprezintă 10 la sută din mediul de afaceri, în timp ce în Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, ponderea acestora nu se ridică nici la o sutime de procent din cifra între­prinderilor care funcţionează în ţară. Este regretabil, deoarece întreprinderea socială, prin definiţie, prin statutul ei, ajută statul să combată 

sărăcia, şomajul, mai cu sea­mă în mediul persoanelor dezavantajate. Aceasta se află în competiţie cu întreprinde­rile economiei reale şi, pentru a supravieţui, trebuie să producă bunuri sau să presteze servicii care să facă faţă concurenţei de pe piaţa reală.

 

Nu avem lege

 

De ce în ţara noastră economia socială este atât de slab dezvoltată, de ce funcţi­onează doar 16 întreprinderi sociale? Or, tocmai o ţară săracă, precum este Republica Moldova, are nevoie cel mai mult de un nu­măr cât mai mare de astfel de întreprinderi, care reprezintă un instrument eficient de reducere a sărăciei şi şomajului. În primul rând, pentru că Republica Moldova nu are o lege prin care să reglementeze activitatea întreprinderilor sociale. Chiar aceeaşi în­treprindere socială „Floare de cireş”, după cum ne-a spus Sergiu Gurău, conducătorul ei, activează ca o obişnuită societate cu răs­pundere limitată.

Din cauza faptului că întreprinderea socială în ţara noastră nu beneficiază de un statut juridic, ne explică dumnealui, aceasta nu poate deveni un actor activ, real în sfe­ra politicilor de angajare în câmpul muncii, nu poate beneficia de surse bugetare pentru plasarea şomerilor prin intermediul Agenţi­ei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă. De pildă, o parte din suma de bani care este plătită cu titlu de indemnizaţie persoanelor fără loc de muncă ar putea fi repartizată în­treprinderilor sociale pentru instruirea şi angajarea în câmpul muncii a şomerilor, în special, a persoanelor dezavantajate.

Mai apoi, crede Sergiu Gurău, în cazul în care ar exista o lege care să reglementeze ac­tivitatea întreprinderilor sociale, acestea ar putea beneficia de o asistenţă financiară din partea donatorilor externi, care ar manifesta mai mult interes în virtutea faptului că acest tip de întreprinderi au nişte ţinte sociale, ceea ce contează foarte mult pentru ţară.

 

„Nu suntem o instituţie de caritate”

 

Dumnealui mai este de părere că între­prinderile sociale trebuie să se bucure de toată susţinerea din partea statului, deoa­rece ele apar, se dezvoltă în regiunile cele mai slab dezvoltate ale ţării, în localităţile în care întreprinderile din economia reală care nu au un alt scop decât obţinerea profitului pentru îmbogăţirea unor persoane, nu vor să pornească afaceri. Altfel spus, întreprinderi­le sociale se implică şi în procesul de reali­zare a politicilor de dezvoltare a regiunilor ţării. „Cu atât mai mult cu cât noi, managerii întreprinderilor sociale, susţine Sergiu Gu­rău, nu cerem nimic de la stat. Poate doar micşorarea impozitului pe venit. Nu suntem o instituţie de caritate. Instruim, angajăm în câmpul muncii persoane dezavantaja­te. Plătim impozite, contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”, mai spune dumnealui.

 

Cine este împotrivă?

 

După o conferinţă internaţională pri­vind antreprenoriatul social, organizată în  octombrie anul trecut de către SRL „Floare de cireş”, la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai ministerelor, ONG-urilor, pe lângă Ministerul Economiei a fost or­ganizat un grup de lucru în frunte cu unul dintre viceminiştri, care între timp a elabo­rat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ce preve­de ca în Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi să se includă capitolul VI, „Antreprenoriatul social şi întreprinderea socială”, care ar reglementa activitatea aces­tor instituții. Sergiu Gurău ne-a informat că acest proiect de lege, în prezent, este supus dezbaterilor publice şi speră să se încheie cât mai repede, pentru a fi propus Guvernului şi Parlamentului pentru adoptare.

 

Sindicatele susţin

reglementarea prin

lege a activităţii

întreprinderilor sociale

 

Deocamdată, conducătorul întreprin­derii sociale „Floare de cireş” este rezervat în ceea ce priveşte soarta acestui proiect de lege, deoarece Ministerul Finanţelor dă dovadă de reticență. Nici patronatele nu se pronunţă deschis, clar pentru legalizarea, reglementarea activităţii întreprinderilor sociale, văzând în acest fenomen elemente ale concurenţei neloiale. Însă Sergiu Gurău declară că suspiciunile patronatelor nu-şi au locul, deoarece întreprinderile sociale nu re­vendică asistenţa statului în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor lor, ci contează doar pe folosirea cât mai eficientă, adecvată a mijloacelor băneşti din bugetul ţării alocate anual pentru crearea de locuri de muncă, cu titlu de indemnizaţii pentru şomeri.

Din contra, potrivit lui Sergiu Iurcu, şef adjunct al Departamentului protecţie soci­al-economică al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, care este şi mem­bru al grupului de lucru privind antrepreno­riatul, creat pe lângă Ministerul Economiei, sindicatele susţin crearea unui cadru juridic prin care să fie reglementată activitatea în­treprinderilor sociale, deoarece munca aces­tora vizează nişte ţinte sociale clare, precum instruirea şi angajarea persoanelor defavo­rizate.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand