Cu mulți ani în urmă, a fost casa unui medic, care avea la demisol și o farmacie, iar de opt decenii, este o instituție culturală care găzduiește copii și adolescenți dornici de lectură și nu doar. Recent, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” a împlinit 80 de ani de la fondare, prilej cu care am poposit cu drag în această clădire și am discutat cu mai mulți salariați.
Sediul central al bibliotecii (este vorba de clădirea situată pe strada Pușkin colț cu strada Șciusev) datează din anul 1895. La intrare în bibliotecă încă s-a păstrat o sobă tocmai din acel an. Andrei Lungu este bibliotecarul care întâmpină copiii la intrarea în instituție și le explică ce oportunități le oferă biblioteca.
De la profesia de pedagog, la cea de bibliotecar: „Întotdeauna mi-au plăcut copiii”
Andrei Lungu lucrează la bibliotecă după ce a predat istoria în școală, iar apoi a activat și în sectorul privat.
„Am abandonat cariera pedagogică în 2014, am activat trei ani ca profesor de istorie la un gimnaziu din orașul Nisporeni. Am decis apoi să fac masteratul, iar venind la Chișinău, mi-am propus și să lucrez, pe lângă studii. Un coleg de masterat mi-a dat ideea să vin la Biblioteca „Ion Creangă”. Pe atunci directoare a bibliotecii era Claudia Balaban. Ea m-a întrebat ce studii am și mi-a dat o șansă. Mă simt bine aici, sunt mulțumit, am colegi buni, săritori la nevoie, îmi place ceea ce fac și sunt apreciat pentru ceea ce realizez. Întotdeauna mi-au plăcut copiii și aici, la bibliotecă, lucrez cu copiii, doar că e un lucru mai liniștit decât în școală”, ni s-a destăinuit Andrei Lungu.
În activitatea sa, cel mai mult îi place că interacționează cu oamenii, iar acest lucru îl face să se dezvolte. „Aici vin oameni diferiți – și culți, și mai puțin culți, și încerci să te adaptezi după ei. Dacă vine un om care nu e chiar cult și începe cu scandal, atunci îi spui că așa nu trebuie să procedeze. Îmi dau seama că nu trebuie să îi răspund la fel, într-o manieră agresivă. Cel mai trist e că noi vrem ca tânăra generație să fie educată, dar, din păcate, avem adulți al căror nivel de educație și de cultură lasă mult de dorit”, menționează Andrei Lungu, amintind că bibliotecarii sunt cei care ajutau maturii să se înscrie în programul „Ajutor la contor”, pentru ca ei să poată beneficia de compensații pentru încălzire în sezonul rece al anului.
Deși majoritatea salariaților Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” au studii în biblioteconomie, printre ei sunt și persoane care au studii de inginer, dar și facultatea de drept.
Concediu anual de odihnă de până la 38 de zile
Svetlana Lisnic este președinte al comitetului sindical din cadrul Bibliotecii „Ion Creangă” din anul 2016. Totodată, ea exercită și funcția de șef al secției organizarea și conservarea colecțiilor. Liderul sindical menționează că instituția culturală are 55 de salariați și toți sunt membri de sindicat. Totodată, doar șase dintre salariați sunt tineri care au o vârstă de până la 35 de ani, iar opt angajați sunt pensionari.
facebook.com
Potrivit Contractului colectiv la nivel de unitate, salariatele care au copii de grădiniță sau de școală pot să plece de la muncă mai devreme cu o oră sau două, în cazul în care instituțiile de învățământ au program de activitate redus, în ajunul unor sărbători.
Mai mult, salariații de la Biblioteca „Ion Creangă” care sunt membri de sindicat pot avea concediu anual de odihnă cu o durată de până la 38 de zile calendaristice.
Dialogul social dintre sindicate și administrația bibliotecii este unul eficient
„Codul muncii prevede un concediu anual de odihnă cu o durată de 28 de zile. Conform Convenției colective la nivel de ramură și Contractului colectiv la nivel de unitate, salariații care sunt membri de sindicat de la bibliotecă mai au șapte zile suplimentare de concediu și încă trei zile, dacă pe parcursul unui an nu au fost în concediu medical”, a specificat liderul sindical de la Biblioteca „Ion Creangă”.
Dialogul social dintre sindicate și administrația bibliotecii este unul eficient și în favoarea membrilor de sindicat, dacă aducem și argumente atunci când venim cu anumite propuneri, menționează Svetlana Lisnic.
Salariul mediu al angajaților instituției este de circa șapte mii de lei, dar comitetul sindical duce negocieri pentru ca lefurile să crească. Angajații bibliotecii au beneficiat de premii cu prilejul Zilei Bibliotecarului, marcată anual la 23 aprilie, premii la începutul unui nou an, dar și cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, 8 martie.
O bibliotecă modernă
În ultimii ani, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” a evoluat de la un model tradițional de bibliotecă la un model de bibliotecă modernă.
„Biblioteca nu mai este doar prestatoare de servicii de lectură, dar are mai multe funcții. De exemplu, utilizatorii sunt instruiți cum să găsească informația în colecțiile bibliotecii, dar și în rețeaua Internet, în baze de date, în catalogul electronic”, menționează Eugenia Bejan, directorul general al instituției.
Bibliotecarii nu sunt doar mediatori între informația pe care o dețin și vizitatori, dar sunt și educatori
Biblioteca nu doar promovează lectura, dar pune accent și pe promovarea cunoștințelor din diferite domenii.
„Avem o gamă largă de servicii care țin de educație digitală, programe, cursuri despre un mod de viață sănătos, protejarea mediului ambiant. Este și educație mediatică, iar aici bibliotecarii îi învață pe copii cum să utilizeze în mod sigur Internetul. Bibliotecarii nu sunt doar mediatori între informația pe care o dețin și vizitatori, dar sunt și educatori. Pentru că transmit anumite mesaje educaționale pentru copii și părinți. Avem anumite activități prin care instruim părinții cum să le citească copiilor, cum să le cultive pasiunea pentru lectură”, precizează Eugenia Bejan.
Anual, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” are 12-13 mii de utilizatori activi. Unii dintre copiii și adolescenții care vin în instituție solicită să citească nu doar în limba română, dar și în limbile engleză sau franceză. Dictonul „ai carte, ai parte!” rămâne actual chiar și în era digitalizării și a tehnologizării.
