Inegalitatea dintre femei și bărbați în Moldova s-a acutizat în ultimul an. Este concluzia Indexului Egalității de Gen 2021, un studiu anual care măsoară nivelul egalității de gen în domenii precum sănătate, piața muncii, politică, accesul la resurse, percepții și stereotipuri. Indexul Egalității de Gen este lansat tradițional, de 8 martie, de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).
În 2021, nivelul egalității de gen se echivalează cu 59 de puncte din maximum 100, ceea ce e cu un punct mai mic decât în anul 2020. „Dacă în anii precedenți se înre-gistrau progrese în ritm lent, anul acesta putem afirma că regresăm. Scăderea unui punct semnifică nu altceva că politicile întreprinse au un impact redus”, afirmă specialiștii în domeniu.
Potrivit studiului, piața muncii din Moldova se caracterizează prin decalaje de gen pronunțate care se reflectă negativ asupra femeilor, în majoritatea cazurilor. „În ultimii 3 ani observăm o scădere scontată a valorilor indexului pentru piața muncii, femeile fiind cele mai afectate. Ultimele date oferite de Biroul Naţional de Statistică, arată o retragere a femeilor din rândul persoanelor ocupate (rata de ocupare a femeilor – 36,5%, a bărbaţilor – 44,2%). Retragerea femeilor de pe piața muncii le face mai dependente de prestații sociale – aceasta reprezentânt, în 2019, 24,1% din veniturile total disponibile ale acestora (16,2% în cazul bărbaţilor). Măsurile orientate spre reconcilierea eficientă a vieţii profesionale cu cea personală ar putea fi considerate motivele de bază ce alimentează respectivul regres în atingerea echilibrului de gen în materie de muncă. Totodată, potrivit datelor BNS, în 2019, în medie, doar 22,5% din numărul total al copiilor de 1-2 ani erau încadrați în instituțiile de educație timpurie. Decalajul între salariul mediu al femeilor și bărbaților crește constant, actualmente constituind 14,1%. În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 17 079 MDL în 2020. În contextul dat, apar semne de întrebare cu privire la eficacitatea şi complexitatea politicilor de reconciliere a vieţii profesionale cu cea personală”, menționează autorii studiului.
Totodată, potrivit sursei citate, criza cauzată de pandemia Covid-19, a scăzut şi mai mult din şansele femeilor de a se bucura de oportuniţăţi egale cu bărbaţii.
Recentele studii, elaborate de CPD cu privire la impactul pandemiei asupra egalității de gen, au evidențiat că măsurile instaurate pentru depășirea efectelor coronavirusului au accentuat inechitățile și așa semnificative în divizarea responsabilităților și a determinat o retragere și mai mare a femeilor de pe piața muncii.
Datele Indexului egalității de gen arăta că, de fapt, și bărbații sunt afectați direct de inegalitatea de gen, în special pe domeniile sănătății și educației. Studiile relevă că bărbații sunt mai reticenți să investească sau să participe la instruiri pentru sporirea calificării profesionale și sunt mai puțin predispuși să acceseze serviciile medicale pentru evaluarea consecventă și ordinară a stării de sănătate.
Zilele trecute, deputata PAS, Doina Gherman, a anunțat că va înainta un proiect de lege care să garanteze plata egală pentru femei și bărbați pentru muncă egală. Potrivit proiectului, se cere introducerea măsurilor de transparentizare a sistemului de salarizare și a obligativității față de toți angajatorii de a utiliza un sistem de evaluarea echitabilă a funcțiilor. De asemenea, definirea principiului plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală. În legislația Republicii Moldova nu este definit explicit principiul plată egală pentru muncă de valoare egală între femei şi bărbați.
„O femeie independentă este femeia care face alegerea. Vreau să fie recunoscută munca voastră, să fiți prețuite pentru tot ce faceți nu doar de 8 Martie, să beneficiați de aceeași remunerare ca și bărbații pentru aceeași muncă. Diferența de salariu este enormă: salariul mediu anual al femeilor este cu 14 mii de lei mai mic decât cel al bărbaților. Diferența de pensii este de aproximativ 5 mii de lei”, a menționat Doina Gherman.
Potrivit unui studiu realizat de CPD, salarizarea diferențiată înregistrează o tendință negativă, pe parcursul ultimilor opt ani, în țara noastră, iar în 2020, din această cauză, fiecare femeie de la noi ar fi pierdut, în medie, peste 17 mii de lei. Studiul citat mai denotă faptul că decalajul între salariul mediu al femeilor și cel al bărbaților crește constant și acum constituie în jur 14%. Între timp, chișinăuienii au păreri împărțite despre salarizarea egală pentru femei și bărbați. Chiar și așa, majoritatea au recunoscut că, în țara noastră, se atestă problema discriminării în ceea ce privește remunerarea la locul de muncă. Unii se arată sceptici în ceea ce privește soluționarea acestei probleme.
„Eu cred că acest lucru nu este posibil. Societatea noastră nu este pregătită. Femeile jertfesc cariera pentru familie. Chiar dacă va exista o astfel de lege, în țara noastră ea nu va funcționa”, ne spune un chișinăuian.
„Eu sunt de acord că există discriminare. În primul rând, femeile nu știu să ceară, să se aprecieze la justa valoare. Angajatorul o să-i ofere cât a cerut. Băieții sunt mai îndrăzneți. Trebuie să se plătească după capacități, nu după faptul că e femeie sau bărbat. Nu contează că e întreprindere de stat sau par-ticulară”, adaugă un alt chișinăuian.
Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului.
