Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 | |
Luni şi joi de la 14.00-16.00. |
Indemnizaţia unică pentru pierderea capacităţii de muncă
În urma unui accident de muncă mi s-a redus, în mare măsură, capacitatea de muncă. Vă rog să-mi explicați, care ar putea fi mărimea indemnizației unice și cine o plătește, în caz că unitatea nu dispune de mijloacele necesare?
Vladimir Melnic, Bălți |
Lucrătorului căruia i s-a stabilit gradul de reducere a capacității de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale i se plătește, din mijloacele unității care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională, pe lângă despăgubirea stabilită de lege, o indemnizație unică, luându-se ca bază salariul mediu lunar pe țară, pentru fiecare procent de pierdere a capacității de muncă, dar nu mai puțin de un salariu anual al accidentatului.
Dacă reducerea capacităţii de muncă a lucrătorului a survenit în urma unui accident de muncă nu numai din vina unităţii, ci şi a accidentatului, se aplică răspunderea mixtă conform legii şi mărimea indemnizaţiei unice se reduce în funcție de gradul de vinovăţie a accidentatului.
În caz că unitatea nu dispune de mijloacele respective, plata indemnizaţiei unice, potrivit art. 18 din Legea securității și sănătății în muncă, se efectuează, în baza hotărârii instanţei judecătoreşti, din orice bunuri sau mijloace ale unităţii.
Abrogarea unor convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii
Din câte ştiu, unele convenții ale Organizației Inter-naționale a Muncii urmează să fie abrogate. Doresc să aflu despre care convenții este vorba și dacă acestea sunt ratificate de ţara noastră?
Boris Gruia, activist sindical, Bălți |
Da, Organizația Internațională a Muncii (OIM) intenționează să abroge șase convenții, și anume convențiile nr.4/1919, nr.15/1921, nr.28/1929, nr.41/1934, nr.60/1937 și nr.67/1939. Obiectivele principale ale acestor convenții țin de reglementările cu privire la munca de noapte a femeilor, vârsta minimă de admitere a tinerilor la muncă în calitate de fochiști, durata de muncă și de odihnă (în domeniul transportului rutier) și altele. Convențiile în cauză nu fac parte dintre cele ratificate de Republica Moldova. Abrogarea lor va constitui unul dintre subiectele Conferinței Internaționale a Muncii din iunie 2017. Ele vor fi propuse spre abrogare pe motiv că și-au pierdut actualitatea și nu mai pot contribui la realizarea obiectivelor OIM. Obiectivele principale sau, mai bine zis, reglementările acestor convenții, care au fost adoptate până în 1940 și propuse spre abrogare, sunt preluate și actualizate de alte convenții ale OIM, care reflectă principiile și practica actuală a dreptului internațional în domeniu. Acestea sunt Convențiile nr.138/1973; nr152/1978; nr.153/1979 și altele.Convențiile nr.138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă și nr.152/1978 privind securitatea și igiena muncii în operațiunile portuare sunt ratificate de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 519 din 15.07.1999 și, respectiv, prin Legea de ratificare nr. 339 din 17.11.2006.