Foto: europalibera.org
A doua jumătate a anului a început cu scăderea preţurilor. Astfel, în iulie, rata inflaţiei nu s-a ridicat nici la nivelul celui din luna anterioară, ci doar în proporţie de 99,3 faţă de iunie. Cel mai mult au scăzut preţurile la produsele alimentare, cu mai bine de doi la sută. De exemplu, fructele s-au ieftinit cu aproape o treime, în timp ce preţurile la unele tipuri de legume au cunoscut de-a dreptul o scădere substanţială. De exemplu, costul unui kilogram de roşii aproape s-a înjumătăţit. Ceapa uscată s-a ieftinit cu aproape 37%, morcovii cu peste 30 la sută, varza cu mai bine de 26 la sută, castraveţii cu 17,5 procente.
Alimentele s-au ieftinit şi se vor mai ieftini
În genere, se poate remarca că tendinţa preţurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este în consonanţă cu evoluţia pieţei globale a respectivei categorii de mărfuri. Or, după cum a anunţat recent Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial a înregistrat în iulie cel mai redus nivel din ultimele şase luni. Bunăoară, potrivit acestei surse, preţurile globale la cereale au scăzut cu 5,5 la sută faţă de ultima lună a primului semestru.
Se va menţine tendinţa de micşorare a preţurilor în ţară până la finele acestui an? Banca Naţională a Moldovei, care este principalul responsabil de stabilitatea preţurilor în țară, a anunţat nu demult că în a doua jumătate a anului vom asista la o încetinire mai pronunţată a creşterii preţurilor. Astfel, potrivit ultimei prognoze privind evoluţia inflaţiei, BNM ne-a informat că nivelul acesteia ar putea să oscileze cam la nivelul de 4,7 la sută, cam cu 0,5 mai jos decât se pronosticase acum câteva luni. Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, este de părere că, din perspectiva următoarelor opt trimestre, inflaţia nu ar trebui să se ridice mai sus de 5 procente, cu o aproximaţie de 1,5 la sută. Mai mult ca atât, el crede că, în prima jumătate a anului viitor, nu sunt excluse anumite ieftiniri, după care parcursul preţurilor s-ar putea îndrepta pe un urcuş uşor.
În pofida faptului că se vorbeşte de o încetinire a creşterii preţurilor, Dorin Drăguţanu presupune că am putea să fim martori ai unei accentuări uşoare a contribuţiei preţurilor la produsele alimentare în trimestrul trei. Asemenea presupunere face diferenţă cu unele estimări privind evoluţia preţurilor pe acest segment de mărfuri la nivel global. De exemplu, potrivit aceleiaşi Organizaţii a Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, recolta de cereale la nivelul planetei, anul acesta, va ajunge la aproape 2,5 miliarde de tone, adică cu 18 milioane de tone mai mult decât se prognozase anterior. Drept urmare, stocurile mondiale de grâne ar putea depăşi 600 de milioane de tone către finele anului curent.
Guvernatorul BNM a mai precizat că preţurile la combustibili aproape că nu vor avea nici un impact asupra evoluţiei inflaţiei.
Aceasta pentru că, după calculele lui Dorin Drăguţanu, petrolul şi gazele pe pieţele externe ar putea să se ieftinească.
Întru confirmarea unor previziuni, chiar zilele acestea, monopolistul rus „Gaz-prom” şi-a dezvăluit intenţia de a mai reduce din costul gazelor livrate, pentru a nu-şi pierde poziţia pe piaţa europeană.
Micşorarea preţurilor, o ameninţare pentru creşterea economică
Rezumativ, Guvernatorul BNM a evidenţiat că principalele cauze ce ar putea duce la micşorarea preţurilor în ţară sau, după cum o definesc experţii economici, deflaţia, sunt ritmurile lente ale activităţii economice a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei, îndeosebi din Rusia. După cum apreciază chiar unii conducători ai Ministerului Dezvoltării Economice din Federaţia Rusă, economia acestei ţări deja se află în recesiune tehnică.
Altă pricină o reprezintă tendinţa de micşorare a preţurilor la combustibili pe pieţele externe. Dar, probabil, cea mai mare ameninţare o constituie perspectiva înrăutăţirii relaţiilor economice dintre ţara noastră şi Rusia, ceea ce ar putea crea un surplus de producţie autohtonă pe piaţa internă a ţării, generând astfel o scădere bruscă a preţurilor la produsele alimentare ale agenţilor economici moldoveni. O asemenea perspectivă ar putea să-l măgulească pentru început pe consumatorul moldovean, însă nu pentru multă vreme. Deoarece deflaţia, adică reducerea preţurilor, anticipează încetinirea ritmului de creştere economică. De altfel, Guvernatorul BNM sugerează că evoluţia produsului intern brut al ţării pentru următorii doi ani ar putea fi una negativă, îndeosebi drept urmare a scăderii cererii interne.
