Încadrarea copiilor cu necesități speciale în procesul educațional

 

 

Incluziunea este implementată pe larg în Moldova pe parcursul ultimilor trei ani. Se fac încercări de a încadra treptat copiii cu diferite afecțiuni ale sănătății – mintale și fizice – în procesul educațional în școlile obișnuite, nu în cele speciale.

 

Cu activitatea în noile condiții au nevoie să fie obișnuiți nu doar copiii cu nevoi speciale, dar și ceilalți copii care nu au habar că unii dintre semenii lor sunt un pic diferiți, adică au niște necesități educaționale și de viață mai spe­ciale, sau știu despre existența respectivei categorii de semeni, însă niciodată nu au comunicat cu aceștia, ori, și mai rău, îi tra­tează cu indiferență. În realitate, problema este mult mai profun­dă, necesitând astfel și o aborda­re complexă. La noua situație ur­mează a fi adaptați nu doar copiii, ci și adulții – părinții, pedagogii, dar și societatea în general.

Potrivit lui Dumitru Ivanov, președintele Sindicatului Edu­caţiei şi Ştiinţei, implementarea educației incluzive este o acțiune necesară.

„În societatea noastră, de multe ori poți auzi afirmația că nu este corect să încadrăm copii cu nevoi educaționale speciale în școlile obișnuite. Eu însă consi­der că este un pas corect, ne spu­ne liderul sindicatului de ramu­ră. Așa se procedează peste tot în lume. Intenția este de a susține, în primul rând, categoriile care au nevoie de mai multă atenție, iar în al doilea rând, de a inocu­la oamenilor ideea că persoane­le care suferă de unele afecțiuni trebuie ajutați. E mai bine pen­tru copiii cu necesități speciale să studieze într-o școală obișnuită și să fie adaptați pentru viața în comunitate decât să fie izolați în instituții speciale și lipsiți de șansa de a se încadra în viața so­cială odată ajunși la maturitate”.

 

Programul de dezvoltare a educației incluzive

 

Potrivit afirmațiilor speci-aliștilor, de fapt, primele tenta­tive de a implementa educația incluzivă au avut loc în țara noas­tră acum mai bine de un deceniu. Însă atunci au fost niște acțiuni sporadice.

În ultimii ani însă, au fost întreprinse ample acțiuni de in­tegrare a copiilor cu necesități speciale în școlile obișnuite și în societate în general.

Guvernul a elaborat un Pro­gram de dezvoltare a educației in­cluzive, au fost definitivate actele normative ce țin de funcționarea noului sistem de educație in­cluzivă, dar și metodologia de finanțare a acestuia. Au fost cre­ate instituții speciale – Centrul Republican și centrele raionale de asistență psihopedagogică. În plus, au fost elaborate supor­turile metodologice necesare pe-

dagogilor, fiind desfășurate și cursuri de perfecționare pentru aceștia.

În paralel cu eforturile Minis­terului Educației în acest sens, în Moldova au început să fie lansate și proiectele unor ONG-uri care au început să implementeze di­ferite modele de educație inclu­zivă.

În conformitate cu Programul de dezvoltare, în anii 2014-2017 urmează a fi efectuate studii ale respectivelor modele. În funcție de rezultate, pentru a soluționa problema incluziunii copiilor cu necesități speciale în procesul general de studii, va fi aplicată una dintre cele mai bune metode sau vor fi preluate elemente din mai multe modele.

 

Proiectul privind accesul egal la educație

 

Unul dintre proiectele ela­borate în comun cu Ministerul Educației în cadrul Programului „Comunitate Incluzivă–Moldo­va” a fost proiectul „Acces egal la educație”, lansat de organizația „Keystone Moldova”.

În conformitate cu programul, educația incluzivă a fost testată în 22 de școli din 15 raioane ale țării. „În fiecare școală a fost cre­ată o comisie multidisciplinară intraşcolară, care a fost instruită să acorde serviciului de asistență psihopedagogică suport în eva­luarea necesităților educaționale ale copiilor pentru a le asigura acces la studii”, ne spune Lud­mila Malcoci, directorul executiv al „Keystone Moldova”. Apoi au fost evaluate necesitățile tuturor copiilor cu nevoi educaționale speciale la nivel de comunitate. După care, în baza acestor evalu­ări, comisia multidisciplinară in­traşcolară a elaborat un plan de acțiuni conceput să ajute fiecare copil să se încadreze în procesul educațional”.

 

 

Totodată, specialiștii implicați în proiect au încercat nu doar să ajute fiecare copil, în funcție de necesitățile acestuia, dar și să pre­gătească școala pentru educația incluzivă. Deoarece, în realitate, și pedagogii aveau nevoie să se adapteze la noile realități.

„În acest sens, am desfășurat traininguri în cadrul cărora au fost instruiți toți managerii – di­rectorii, șefii de studii, profesorii din toate cele 22 de școli, dar și pedagogii care interacționau di-

rect cu acei copii care au nece-sități speciale”, a adăugat Lud­mila Malcoci. „În 15 școli din cele 22, cu suportul nostru, au fost create centre de resurse în domeniul educației incluzive. Sunt niște încăperi amenajate în fiecare instituție educațională unde, după ore, copiii își pot pe­trece timpul împreună. Există un coordonator de centru care, de asemenea, le ajută copiilor să-și facă temele”.

Au fost organizate și trainin­guri pentru părinții respectivei categorii de copii. Or, sistemul de educație incluzivă presupune nu doar servicii bazate pe asigurarea necesităților acestor copii, dar și o interacțiune cu părinții lor, pentru ca și aceștia să se implice în proces și să-și ajute copilul să se adapteze la noile condiții de viață. Mai mult, specialiștii pro­iectului au decis că acolo unde copiii selectați vor frecventa o școală obișnuită, ei vor oferi in­struiri pentru toți copiii din co­munitatea respectivă. Astfel, în fiecare școală au fost prezentate spectacole ale teatrului social pentru a le ajuta copiilor să-și schimbe atitudinea față de seme­nii lor care au nevoie de condiții speciale pentru studii. La aceste spectacole au fost circa 100 de copii. În total, în școlile respecti­ve au fost prezentate 44 de spec­tacole care au fost vizionate de peste 4000 de copii.

„Implementarea educației in­cluzive presupune schimbarea întregului mediu în care este în­cadrat acest copil, consideră di­rectorul executiv „Keystone Mol­dova”. În cadrul proiectului, în școlile obișnuite au fost încadrați cel puțin 260 de copii cu nevoi speciale. O parte dintre aceștia în general nu erau școlarizați. Ei stăteau acasă pentru că se con­sidera că ar suferi de anumite dizabilități. Unii dintre ei urmau să fie vizitați de un profesor, dar știm care este calitatea studiilor în astfel de cazuri. În plus, în aceste condiții socializarea e di­ficilă. O altă categorie erau copii care ocupau mereu un loc în ul­tima bancă și erau rugați să nu se prezinte la testări. Dintre cei 260 de copii integrați în sistemul de educație incluzivă, 25 erau elevi ai Internatului pentru copii cu deficiențe mintale din Orhei. An­terior, ei erau considerați inapți pentru studii. Însă aici, grație unei abordări pedagogice speci­ale și condițiilor prietenoase de studii, copiii au început să se ma­nifeste și au reușit să se adapte­ze”. Ideea este că Programul „Ac­ces egal la educație” a avut drept scop încadrarea copiilor cu nevoi speciale în școlile generale și de a închide internatele speciale în care studiau aceștia anterior. Po­trivit Ludmilei Malcoci, proiectul a avut un succes atât de mare, în­cât unii părinți erau supărați că copiii lor nu au fost încadrați în program. În acest sens, directo­rul executiv al „Keystone Moldo­va” menționează că, de fapt, nu e posibil de a soluționa în cadrul unui singur proiect problemele tuturor copiilor cu dizabilități.

În procesul de implementare a proiectului a fost elaborat și un ghid metodologic pentru toate instituțiile din învățământul pri­mar și secundar general impli­cate în sistemul incluziv. Aceste ghiduri sunt distribuite gratuit în școlile din țară.