În sfârșit, în urma negocierilor, salariul minim va ajunge la o mie de lei

Foto: abcnews.md

De la 1 octombrie anul curent, salariul minim lunar pe ţară va creşte de la 600 de lei, cât este în prezent, până la 1000 de lei. Adică echiva­lentul a 79 de dolari SUA sau 53 de euro. Creşterea cu 400 de lei a sala­riului minim pe ţară în toamnă se conţine în proiectul unei hotărâri a Guvernului Republicii Moldova, ne-a comunicat Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Aşadar, se poate vorbi de un nou succes al CNSM, ancorat ferm într-o activitate constantă de sporire a salariilor angaja­ţilor din ţara noastră. Amintesc că, de la 1 mai anul curent, în urma întrevederii dintre premierul Iurie Leancă şi Comitetul Confederal al CNSM, Guvernul a majorat cuantumul salariului minim garantat în sectorul real cu 250 lei, acesta ridicându-se la 1650 de lei lunar.

Nemulţumirea rămâne

Totuşi, intenţia Guvernului de a majora salariul minim pe ţară doar cu 400 de lei nu i-a mulţumit totalmente pe liderii sin­dicatelor din Moldova. Aceasta deoarece Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, încă din 2010, insistă ca salariul minim pe ţară să fie stabilit la nivelul mi­nimului de existenţă, care, potrivit ultime­lor date ale Biroului Naţional de Statistică, constituie 1612,3 lei.

Aşa că CNSM va continua şi după ma­jorarea preconizată din 1 octombrie să in­siste pentru ajustarea cuantumului aces­tuia la exigenţele minimului de existenţă. În afară de aceasta, ne-a mai relatat Ana Moldovanu, sindicatele vor pleda pen­tru stabilirea unei cote unice a salariului minim pe ţară. Or, la momentul de faţă, practic, pentru fiecare domeniu de acti­vitate este prevăzut un cuantum indivi­dual al salariului minim. De exemplu, în sectorul bugetar acesta este de 900 de lei, în sectorul real – 1650 de lei, în domeniul medicinei – 825 de lei.

Majorarea salariului minim, o preocupare globală

În general, majorarea salariului minim este o preocupare a mai multor state din lume. Chiar şi ţările dezvoltate vor să in­troducă un salariu minim la nivel naţional sau sa-l mărească pe cel existent. De pildă, în Germania se insistă pentru un salariu minim de 8,50 euro (11,50 dolari SUA) pe oră. În timp ce sindicatele şi patronatele din această ţară cer să se stabilească nive­lurile minime ale salariilor în funcţie de sectoare. Mai mult de trei sferturi dintre germani sunt de acord cu această măsură. Salariul minim din Marea Britanie, stabi­lit în 1999, este de 6,31 lire sterline (10,5 dolari SUA) pe oră. Acum, se poartă nego­cieri privind creşterea acestuia.

Statele Unite ale Americii au un sala­riu minim la nivel federal din 1938, din care cauză apar multe probleme în tim­pul mandatelor guvernamentale, pentru că politicienii stabilesc nivelul acestuia, ceea ce înseamnă că schimbările sunt rare, importante şi pline de probleme. Nu demult s-a făcut încercarea de a ridica ni­velul minim de la 7,25 de dolari pe oră la 10,10 dolari, argumentându-se că acesta va avantaja forţa de muncă slab pregătită. Trei sferturi dintre cetăţenii cu drept de vot susţin această creştere.

Citește și: Veniturile populaţiei Moldovei de abia acoperă minimul de existenţă

Vecinii de peste Prut au majorat sala­riul minim cu 50 de lei din ianuarie 2014, la 850 de lei româneşti (circa 190 de euro). O nouă majorare ar trebui să aibă loc în iulie, astfel încât salariul minim să ajungă la 900 de lei (205 euro). Oricum, salariul minim din România este, în prezent, prin­tre cele mai mici din Uniunea Europeană, în contextul în care cel mai mare este în Luxemburg, de 1.874 de euro, potrivit Eu­rostat. Salariul minim din Croaţia este de 372 de euro, în timp ce în Slovenia este de 784 de euro. După Luxemburg, pe ur­mătoarele locuri sunt Belgia şi Olanda, cu un salariu minim de 1.502 euro, respectiv 1.469 de euro, urmate de Irlanda (1.462 de euro), Franţa (1.430 de euro) şi Marea Britanie (1.264 de euro).

De ce trebuie majorate salariile minime?

Principalul motiv pentru care este sus­ţinută majorarea salariului minim în une­le ţări, îndeosebi cu o piaţă a muncii flexi­bilă, precum SUA şi Marea Britanie, este tendinţa de creştere a salariilor manageri­lor de top şi stagnarea pentru celelalte cla­se din piaţa forţei de munca. Or, un nivel „generos” pentru un salariu minim este văzut ca o măsură bună pentru o diminu­are a diferenţelor salariale. În Germania şi Elveţia, această măsură era luată, în mod tradiţional, prin negocieri colective. Dar în ultimii ani, sindicatele au acceptat un salariu flexibil pentru a opri migrarea for­ţei de muncă din Asia şi Europa de Est.

Rezultatul a fost o schimbare a principi­ilor privind creşterea veniturilor minime. Schimbările din tehnologie şi răspândirea conceptului «freelancing» a slăbit şi mai mult puterea sindicatelor, care trebuie să găsească mijloace prin care să atragă sprijinul public şi, mai ales, noi membri din rândul tinerilor. Astfel, în Marea Bri­tanie, se gândesc să introducă o măsură prin care contractele guvernamentale sa fie atribuite companiilor care plătesc un salariu semnificativ mai mare decât cel minim. Astfel de măsuri se pot dovedi a fi etape într-o lungă campanie de îmbună­tăţire a nivelului de trai şi de estompare a inechităţilor sociale.