În prima ședință din acest an, CNCNC a discutat chestiuni ce vizează societatea

Comisia națională pentru consul­tări și negocieri colective (CNCNC) s-a întrunit, recent, în prima ședință din acest an. Pe ordinea de zi au fost incluse patru chestiuni, între care: aprobarea planului comisiei pentru semestru I din acest an; mecanismul de stabilire (adecvare) a salariului minim pe țară; chestiunea cu privire la consolidarea dia­logului social la nivel ramural – rea­lizările anului 2023 și perspectivele pentru anul curent, precum și des­pre reluarea activității Consiliului de specialitate pentru negocierea modificărilor la Codul muncii.

De asemenea, a fost adoptată Declarația partenerilor sociali pri­vind susținerea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova, pe care o puteți citi integral.

Cât privește planul de activi­tate al CNCNC pentru semestrul I al anul 2024, acesta include mai multe subiecte de interes comun din domeniul relațiilor social-eco­nomice și al reglementării raportu­rilor de muncă. Sunt 28 de chestiuni, între care cea cu privire la instanțele extrajudiciare de soluționare a litigiilor de muncă, cu privire la mersul implementării măsurilor de combatere a ocupării informa-le, conceptul privind munca prin agent de muncă temporară, pre­cum și chestiunea referitor la relua­rea activității Consiliului de specialitate pentru negocierea modificărilor la Codul muncii.

Partenerii sociali împărtășesc o viziune comună asupra cursului de integrare europeană

Sunt incluse în acest plan și situația în domeniul securității și sănătății în muncă, dar și propune-rile sindicatelor de modificare a legislației în domeniul salarizării.

„Planul a fost examinat de sindi­cate și alte propuneri pentru mo­ment nu sunt. Acestea urmează să fie făcute pe parcurs”, a spus, în cadrul ședinței, Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

„Activitatea comisiei trebuie să fie una eficientă. Vom lucra mult mai sigur ca să pregătim subiectele și, după ce au fost asumate anumi­te angajamente, să depunem efort și să monitorizăm cum sunt imple­mentate”, a adăugat Alexei Buzu, președintele CNCNC, ministru al Muncii și Protecției Sociale.

Un al subiect dezbătut în cadrul ședinței a fost cel cu privire la mecanismul de stabilire (adecvare) a salariului minim pe țară. Așa precum știm, la insistența sindi­catelor, începând cu 1 ianuarie 2024, sala­riul minim pe ţară în anul curent este de5.000 lei, în creștere cu 25% față de anul 2023.

sindicate.md

„Trebuie să venim cu un mecanism de planificare a salariului minim multianu­al. Un mecanism agreat prin consens de toate părțile implicate, pentru a ne alinia la directiva privind salariile minime adec­vate într-un termen realist. Există un grup tehnic în acest sens, a existat și o primă discuție. Vrem să atragem în el și experti­ză independentă, să ne întâlnim, o dată la cel puțin trei săptămâni, pentru a identifi­ca elementele acestui mecanism. Vrem ca până în luna iunie să avem opțiuni clare definitivate, să oferim și o previzibilitate angajatorilor”, a menționat Corina Ajder, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

„Este important pentru noi să avem din timp aceste cifre, ca să putem să estimăm costurile. Când am trecut de la cifra de pa­tru mii, la cel de cinci mii de lei al salariului minim, costul în bugetul de stat a fost de 300 de milioane de lei, plus ceea ce vorbim de mediul de afaceri. Trebuie să înțelegem că majorarea foarte bruscă a salariului mi­nim duce și la fenomenul de „aplatizare” pentru anumite categorii de salariați. În­demnul meu e ca noi să avem o cifră pre­liminară mult mai devreme, până la apro­barea bugetului, ca să vedem costurile”, a ținut să precizeze Petru Rotaru, ministrul Finanțelor.

Mecanismul de planificare a salariului, discutat în detaliu

Calcule în acest sens au fost prezenta­te grupului tehnic și de către CNSM. „Am examinat diferite posibilități de a utiliza, in­clusiv varianta salariului mediu prognozat pentru anul precedent, care ar fi o valoare realistă și posibil de acoperit în condițiile economice din acest moment și care va asigura o creștere proporțională a salariu­lui. Nu va fi o creștere bruscă, dar una pe care Republica Moldova și-o poate asigura și care va contribui la sporirea veniturilor salariaților”, a menționat la subiect Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție social-economică al CNSM.

„Este evident, trebuie să avem niște criterii clare, care vor sta la baza stabilirii acestui salariu minim. Noi salutăm forma­rea acestui grup de lucru tehnic și sperăm că până la urmă se va ajunge la un con­sens, la un rezultat bun, care va fi transpus în practică”, a adăugat Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.

Comisia naţională pentru consultari şi negocieri colective este un organ tripartit autonom de interes public al parteneriatu­lui social, constituită pentru soluţionarea problemelor ce ţin de domeniul muncii şi al problemelor social-economice, pen­tru dezvoltarea parteneriatului social la nivel naţional. Comisia naţională are un rol consultativ în elaborarea strategiilor şi politicilor social-economice, în aplanarea situaţiilor conflictuale la nivel naţional care pot apărea între partenerii sociali.