În Moldova există mai multe locuri vacante decât şomeri

Foto: cotidianul.ro

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a făcut publice datele privind situaţia de pe piaţa muncii în ultimele opt luni. S-a dovedit că numărul celor care-şi caută un loc de muncă e mai mic decât numărul locurilor vacante propuse de patroni. Lucrurile se explică simplu: mulţi şomeri nu se înregistrează la bursa muncii, pentru că nu cred că şi-ar putea găsi un loc de muncă decent. Sindicatele au propune­rile lor de soluţionare a problemei respective.

Puţină statistică

Timp de opt luni ale anului 2014, la ANOFM au fost înre­gistraţi 25.462 de şomeri, cu 7,3 puncte procentuale mai pu­ţin faţă de perioada respectivă a anului 2013. Cota femeilor (51,4%) care caută o slujbă de­păşeşte cota bărbaţilor (48,6%). În aceeaşi perioadă, au fost în­registrate 28.456 de locuri va­cante, adică cu 8,4% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anu­lui 2013. În câmpul muncii au fost angajate 10.900 de persoa­ne. Cota celor care şi-au găsit un loc de muncă timp de opt luni în anul curent constituie 43%, majorându-se cu 2,25 puncte procentuale faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Au ab­solvit cursuri de instruire 2237 persoane sau 8,8% din şomerii înregistraţi, cu 34% mai mult faţă de opt luni ale anului 2013.

Majoritatea locurilor vacan­te, la fel ca şi numărul cel mai mare a şomerilor, a fost înre­gistrată în mod tradiţional în municipiul Chişinău, unde lo­cuieşte o treime din populaţia ţării. La Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă din munici­piu am fost informaţi că la data de 5 septembrie 2014 numărul şomerilor constituia 3.259 de persoane, 49% dintre acestea fiind femei. Mai mult de o ju­mătate dintre șomeri sunt per­soane cu o vârstă cuprinsă între 30 şi 49 de ani (45,44 %). Dacă luăm în consideraţie că 15,1% la sută dintre şomeri au vârsta între 16 – 24 de ani, iar 12,25% – 25 – 29 de ani, constatăm că majoritatea celor care nu au un loc de muncă, adică 70 la sută, o constituie persoanele apte de muncă.

Cele mai mici salarii le au bibliotecarii şi asistenţii de pedagogi

Din numărul şomerilor în­registraţi, au studii superioare 28%, studii medii de speciali­tate – 12%, studii profesionale – 18%, au absolvit şcoala medie – 24%, gimnaziul – 17%. 471 de persoane cu statut de şomer au beneficiat de cursuri de instrui­re, 268 dintre acestea au însuşit o profesie, 121 de persoane s-au recalificat, 82 de persoane au frecventat cursuri de perfecţio­nare. După absolvirea cursuri­lor, şi-au găsit locuri de muncă 480 de persoane, inclusiv cele care au beneficiat de aceste cur­suri de instruire în 2013.

În comparaţie cu 2013, în anul curent, numărul locurilor vacante s-a majorat cu 1 840. Patronii solicită în special astfel de specialişti ca pedagogi, asis­tenţi de pedagogi, surori me­dicale, medici, ingineri, agenţi comerciali, manageri, operator call center, cusătorese, bucă­tari, vânzători la magazine de mărfuri nealimentare. Salariul mediu pe care sunt dispuşi să-l ofere pentru profesiile respecti­ve constituie trei mii de lei. Cele mai mici salarii, de 1000-1200 de lei, sunt propuse asistenţilor de pedagogi, bibliotecarilor etc. Cele mai mari salarii le sunt oferite inginerilor de sisteme in­formaţionale şi telecomunicaţii.

Potrivit Alei Șupac, directo­rul Agenției pentru Ocuparea Forţei de Muncă din municipiul Chişinău, instituția organizea­ză diferite activități atât pentru persoanele care își caută o sluj­bă, cât și pentru angajatori, aces­tea fiind axate preponderent pe categoriile de persoane pe care patronii de cele mai dese ori evită să le angajeze – tineri, per­soane cu dizabilități, imigranți. Respectivelor categorii le este oferită posibilitatea de a asista la seminare informaționale în domeniul orientării și pregătirii profesionale, despre legislația ce ține de ocuparea forței de muncă și protecția socială a persoanelor aflate în căutare de lucru. De asemenea, pot partici­pa la seminare în cadrul cărora sunt familiarizați cu metodele de identificare a unui job, de perfecționare a CV-ului, să afle secretele unui interviu de succes cu potențialul angajator, la reu­niuni–training-uri ale „Clubului de muncă”, în funcție de profi­lul grupei, la instruiri ce țin de recrutarea și angajarea perso­nalului, dar și la minitârguri ale locurilor vacante.

Sindicatele oferă o soluție

Chestiunile ce țin de ocupa­rea forței de muncă au fost abor­date permanent de sindicate în cadrul negocierilor tripartite cu reprezentanții autorităților și ale patronatelor.

Sindicatele sunt preocupate de problema angajării persoa­nelor cu dizabilități, a tineri­lor, a celor trecuți de 45 de ani, adică a categoriilor de cetățeni pentru care în prezent e foar­te dificil să-și găsească un loc de muncă, mai ales că patronii preferă să-i angajeze pe adulții apți de muncă.

„Am venit cu anumite pro­puneri pentru a interesa pa­tronii să angajeze atât tinerii specialiști, cât și alte categorii de cetățeni pe care ei, din mai multe motive, îi refuză. În acest sens, am venit cu un mecanism de reducere a impozitelor. Am propus să soluționăm problema la nivel de stat. Bunăoară, pen­tru a ușura povara asupra tine­rilor specialiști, pentru ca statul să acorde suport financiar nu doar absolvenților care merg să se angajeze în mediul rural, dar și celor care-și găsesc o slujbă în oraș”, ne spune Ana Moldo­vanu, șefa Departamentului protecţie social-economică de la CNSM.

De asemenea, sindicatele au abordat în repetate rânduri su­biectul ce ține de asigurarea cu locuri de muncă a emigranților moldoveni care revin în patrie.

„Mulți dintre concetățenii noștri reveniți de peste hotare au competențele profesionale necesare, își continuă gândul șefa departamentului. Însă aceste capacități nu le sunt recu­noscute în țara noastră în lipsa mecanismelor necesare. În Mol­dova nu există vreo instituție, vreo comisie de atestare care ar recunoaște calificarea celor care au însușit o profesie și au obținut experiența profesională în domeniul respectiv în afara țării. Iar când aceste persoane revin acasă, patronii nu-i an­gajează pentru că nu sunt si­guri de competențele pe care le dețin potențialii lucrători. Foștii emigranți nu dispun de acte care ar proba experiența profesională acumulată”.

În afară de aceasta, Ana Mol­dovanu afirmă că în țară sunt locuri vacante, iar deseori lu­crătorii și specialiștii calificați care le-ar ocupa nu sunt de gă­sit. Nu toți acceptă să se înre­gistreze la agențiile de ocupare, din cauză că joburile oferite de aceste instituții sunt prost plă­tite, mulți refuză posturile va­cante care le sunt propuse. În plus, există o categorie de per­soane cu studii superioare care nu au lucrat mai mult timp, însă, din cauza unor idei pre­concepute, nu doresc să urmeze niște cursuri de perfecționare și resping opțiunea de a însuși o altă profesie, solicitată pe piața muncii.