În cadrul FSCM au fost instruiți liderii și trezorierii nou aleși

Federația Sindicatelor din Comunicații, a organizat, în perioada 16-17 iunie cu­rent,  un seminar de  instru­ire a liderilor și trezorierilor sindicali nou aleși.

„ABC-ul sindical”, „Rolul pre-ședintelui și al activului sindical în cadrul organizației primare”, „Drepturile comitetului sindical în conformitate cu Codul muncii și cu Legea Sindicatelor” și „Evi-dența contabilă în activitatea sin-

dicală primară” au fost princi­palele teme abordate în cadrul seminarului de către specialiștii FSCM.

Chiar din debutul reuniunii, cei prezenți au fost informați despre „ce mâncare de pește” este Federația Sindicatelor din Comu-nicații: are 89 organizații sindicale membre, peste 13720 de membri de sindicat, dintre care femeile constituie  61%, iar tineri – 26%, rata de sindicalizare la întreprin­deri fiind de 92%.

Președintele FSCM, Ion Pîrga­ru, i-a informat pe sindicaliștii despre 

activitățile sindicatului de ramură în comun cu organizațiile membre, desfășurate în scopul motivării apartenenței la sindicat și a menționat importanța aceste­ia. Dânsul a pus în discuție diver­se situații apărute pe perioada de activitate în cadrul organizațiilor sindicale primare.

De pildă, șeful unei întreprin­deri este cam scorțos, din cale-afară de pretențios și nu prea îi înghite pe activiștii sindicali. Dar aceștia din urmă trebuie să cu­noască bine drepturile, legislația. Iar garanţiile persoanelor alese în organele sindicale şi elibera­te de la locul de muncă de bază sunt stipulate de art.31 din Legea sindicatelor şi art. 388 din Codul muncii.

Elizaveta Iurcu, vicepreședinte al FSCM, și Maria Călin, conta­bila FSCM, s-au întrecut pe sine în cunoașterea legislației și s-au completat una pe cealaltă în ca­drul dezbaterilor pe marginea problemelor dificile puse în discuție.

Angajatul

nu trebuie să rămână singur pe baricadă, sindicatul

îi este scut și pavăză

De pildă: Nu pot fi supuse sancţiunilor disciplinare şi/sau trans­ferate la alt lucru fără acordul preliminar scris al organului ai cărui membri sunt. Apoi, mem­brilor organelor sindicale elective li se acordă timp liber în orele de program pentru a-şi realiza drep­turile şi a-şi îndeplini obligaţiile sindicale, cu menţinerea sala­riului mediu. Conducătorii organizaţiilor sindicale nu pot fi su­puşi sancţiunilor disciplinare și nu pot fi concediaţi fără acordul preliminar scris al organului sin­dical ierarhic superior.

„În mod ideal, situația ar trebui să arate în felul următor: Dreptu­rile şi obligaţiunile salariatului şi angajatorului sunt reglementate prin lege; salariatul şi angaja­torul îşi cunosc şi îşi onorează drepturile şi obligaţiunile; fiecare salariat îşi poate apăra drepturile sale, dacă acestea sunt încălcate. În realitate, lucrurile stau astfel: Legea nu reglementează clar şi strict drepturile şi obligaţiunile părţilor; salariaţii nu-şi cunosc drepturile, iar angajatorii nu-şi onorează obligaţiunile; fiecare salariat în parte nu-şi poate apă­ra drepturile sale dacă acestea sunt încălcate”, a relevat Elizaveta Iurcu.

„O vorbă înțeleaptă spune: „Apără-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă apăr singur”. De cine trebuie să se apere sala­riatul? De stat, care poate adopta legi şi regulamente în defavoa­rea salariatului; de stat, în cazul în care acesta îi revine rolul de patron; de patron, care poate re­curge la un tratament incorect în relaţiile de muncă. Angajatul nu trebuie să rămână singur pe ba­ricadă, de aceea, sindicatul îi este scut și pavăză”, a adăugat Maria Călin.

Participanții la seminar au mai discutat despre drepturile şi obli­gaţiile cu caracter organizaţional ale Comitetului Sindical, despre competențele acestuia, precum și despre calităţile necesare preşe­dintelui unei organizații sindica­le. Iar principalele dintre acestea sunt: Încrederea în forţele proprii şi în cele ale sindicatului; un bun negociator; să aibă cunoştinţă de cauză în problema examina­tă; respect faţă de membrii de sindicat; capacitatea de a ascul­ta, dar şi de a-şi expune punctul de vedere; calitatea de a convin­ge publicul şi a-l atrage după el; cumpătarea.

În cadrul instruirii, participanții au fost implicați și în lucrul prac­tic, unde au dat dovadă de mult interes și responsabilitate, abor­dând subiectele cu umor și cu voie bună. Fiindcă a spus cineva o vorbă înțeleaptă că „oamenii serioși nu par serioși”.

La finele procesului de instru­ire, toți participanții au primit câte un certificat de participant conștiincios la seminar.