2 November 2024
Chisinau
Varia

În anul viitor, stratul de gheaţă de la Polul Nord nu va mai exista

Loading
Varia În anul viitor, stratul de gheaţă de la Polul Nord nu va mai exista
În anul viitor, stratul de gheaţă de la Polul Nord nu va mai exista
polul-nord

Foto: wordlesstech.com

 

Calota de gheaţă ce acoperă Po­lul Nord o să dispară mai repede decât ne aşteptăm, iar în 2017 sau 2018 vom putea traversa această zonă cu vaporul.

 

Avertismentul este lansat de cerce­tătorul britanic Peter Wadhams, de la Universitatea Cambridge, expert în fe­nomenul încălzirii globale, care a tras numeroase semnale de alarmă până acum.

În ultimii ani, Wadhams a apărut de mai multe ori în public şi a declarat că situaţia de la Polul Nord este extrem de îngrijorătoare şi că stratul de gheaţă se topeşte mai repede decât se credea.

El a avansat şi teoria potrivit căreia în preajma anului 2016 gheaţa din Arctica se va topi de tot. Faptul că acest lucru nu s-a petrecut încă i-a adus o serie de cri­tici, dar expertul nu cedează şi continuă să susţină că Polul Nord va rămâne fără gheaţă.

„Este o tendinţă clară spre nivelul zero în ceea ce priveşte stratul de gheaţă din perioada de vară. Însă evenimente­le din fiecare an pot adăuga gheaţă sau pot îndepărta o parte din ea. Totuşi, ten­dinţa generală este foarte puternică şi merge în jos. Majoritatea cercetătorilor se aşteaptă ca acest an să înregistreze un record negativ în privinţa grosimii stra­tului de gheaţă de vară de la Polul Nord. Anul următor – sau cel de după – cred că acesta nu va mai exista deloc. Se va pu­tea trece cu vaporul peste Polul Nord”, susţine omul de ştiinţă într-un interviu acordat publicației „The Guardian”.

Acesta precizează că, totuşi, va mai exista puţină gheaţă vara.

„Vor mai fi circa un milion de kilome­tri pătraţi de gheaţă în Arctica vara, dar aceştia vor fi concentraţi în diverse locuri de-a lungul Pasajului de Nord–Vest şi pe porţiuni de pe coasta canadiană. Când spun „fără gheaţă”, mă refer la bazinul central din Arctica, ce va fi lipsit de ghea­ţă şi cred că acest lucru se va petrece în vara lui 2017 sau 2018”, a completat Wa­dhams.

 

Care vor fi urmările

 

În ceea ce priveşte urmările, specia­listul este de părere că acestea vor afecta întreaga planetă şi populaţie, în special, prin înmulţirea exponenţială a fenome­nelor meteo extreme.

„Gheaţa reflectă circa 50% din radia­ţiile solare. Prin comparaţie, apa mării reflectă sub 10%. Aşa că, dacă gheaţa va fi înlocuită de apă, care este mai întune­cată, mult mai multă căldură solară va fi absorbită de ocean, iar planeta se va încălzi şi mai rapid decât în prezent”, a explicat omul de ştiinţă.

De asemenea, curenţii de aer din zona oceanică, ce vor trece prin această zonă, nu vor mai fi răciţi de gheaţă şi vor ajun­ge pe uscat deja calzi. Ca rezultat, se va topi şi mai multă gheaţă.

„Aceste efecte pot accentua cu 50% impactul încălzirii globale produse de creşterea emisiilor de carbon”, mai atra­ge atenţia specialistul care spune că în acest moment Polul Nord pierde „circa 300 de kilometri cubi de gheaţă pe an”, ceea ce contribuie la creşterea nivelului apei, la care se adaugă şi topirea gheţii din Antarctica.

În acest sens, Wadhams este de păre­re că nivelul apei va creşte „cu unul până la doi metri” în acest secol, contrazicând astfel estimările Grupului interguverna­mental de experţi în evoluţia climei (In­tergovernmental Panel on Climate Chan­ge – IPCC), care estimează o creştere de 60-90 de centimetri.

Potrivit lui Peter Wadhams, singura şansă pe care o mai are în prezent ome­nirea de a încetini considerabil fenome­nul încălzirii globale este „găsirea unei căi de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă, odată ce a ajuns acolo”.

Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand