În 2019, au fost multe tăieri ilicite de păduri, iar situația nu s-a schimbat între timp

În ultimul timp, în mass-media și pe rețele de so­cializare apar tot mai des informații despre tăieri de păduri, inclusiv în perioa­da cât în Republica Moldo­va a fost instituită stare de urgență.

Experți în ecologie și respon­sabili care au fost la conducerea Agenției „Moldsilva” afirmă că ar fi vorba și despre tăieri ilicite de masă lemnoasă. Avem mai multe lacune în legislație, iar inspectorii ecologici, care fac controale, sunt prea puțini la număr în raport cu numărul angajaților de la între­prinderile silvice. Este oare această situație creată intenționat?

Valeriu Caisân, ex-director al Agenției „Moldsilva”, ne-a relatat că la întreprinderile silvice se fac controale periodic, primăvara și toamna, inclusiv inopinate.

„În 2019, în cadrul unui control la Rezervația Naturală „Codrii”, au fost depistate 200 de metri cubi de masă lemnoasă, fiind vorba de tă­ieri ilicite. Atunci au fost destituiți din funcție mai mulți pădurari și directori de ocoale silvice. Nu cred că situația s-a schimbat mult, întru­cât personalul care păzește fondul forestier este lipsit de dreptul de a întocmi procese-verbale pentru contravenții silvice. Asta ar fi echi­valent cu faptul că îi zici chirurgu­lui că nu poate opera, fiindcă omul oricum o să moară! Dreptul de a întocmi procese-verbale pentru contravenții silvice îl au acum doar angajații Inspectoratului Ecologic. Dar și aici există disfuncționalități – avem 200 de inspectori ecologici pentru 5000 de angajați din silvi­cultură. Am dorit să-i tragem la răspundere pe cei care au permis tăieri ilicite de păduri, dar ne-am pomenit în situații tragicomice. Paznicul a prins noaptea o per­soană care tăia ilegal copaci, iar judecătorul îl întreabă pe paznic ce căuta acesta noaptea în pădure, dacă orele lui de muncă sunt de la 8.00 la 17.00! Am pierdut mai multe procese în instanță, astfel de situații sunt provocate intenționat, ca cineva să profite de pe urma de­bandadei”, a opinat fostul director al Agenției „Moldsilva”.

Pe de altă parte, Nicolae Mun­teanu, inginer-șef la Agenția „Moldsilva”, a relatat pentru „Vo­cea poporului” că tăierile de masă lemnoasă, care au fost fotografiate în Parcul Național Orhei, sunt lega­le, acestea fiind sanitare, iar tăierile care au avut loc în perioada în care în țară a fost declarată stare de urgență nu ar fi avut loc în pădurile care se află în gestiunea Agenției „Moldsilva”, ci a primăriilor.

Totodată, responsabilul de la „Moldsilva” a precizat că, în pri­mul semestru al anului curent, au fost depistați 343 de metri cubi de lemn, ca urmare a tăierilor ilicite. Doi pădurari au fost disponibilizați, iar alți 58 au fost sancționați dis­ciplinar. O pedeapsă disciplinară a fost aplicată și în privința a 13 maiștri-pădurari, trei adjuncți ai șefilor de ocoale silvice, nouă șefi de ocoale silvice și a unui inginer pază și protecție a pădurilor.

Ina Coșeru, președinta Centru­lui Național de Mediu, a semnali­zat că mai puține păduri înseamnă mai multe probleme. „În prezent, pădurile reprezintă doar 11,6% din suprafața totală a țării. În medie, pe Europa, pădurile reprezintă 40 la sută din teritoriu, în Ucraina  – 17 la sută.  În statele scandinave, suprafețele împădurite reprezintă 70 la sută din teritoriul țării, iar în Slovenia – 60 la sută. Prin urmare, există suspiciuni că în Republica Moldova ar exista o mafie a pădu­rilor”, a opinat responsabila de la Centrul Național de Mediu.

„Suprafețe mici de păduri în­seamnă că izvoarele se înnămo­lesc, coboară nivelul freatic al ape­lor, are loc treptat deșertificarea terenurilor. Italia, Grecia, Spania sunt, la fel ca și Republica Mol­dova, state agricole, dar acolo suprafețele de păduri ocupă 30-40 la sută din teritoriul țării. În Polonia se cultivă cartofi pe suprafețe mari, dar în această țară pădurile nu se distrug. Estonia e stat agricol, însă acolo pădurile ocupă 60 la sută din suprafața totală a țării”, a exempli­ficat Ina Coșeru.

„Reprezentanți ai Agenției „Moldsilva” susțin că, ani la rând, suprafețele de păduri nu se micșorează. În ultimii ani, R. Mol­dova a beneficiat de bani de la Banca Mondială, pentru împădu­rirea suprafețelor, prin intermediul Programelor „Fleg 1” și „Fleg 2”, dar cei de la „Moldsilva” ne spun că s-ar fi prins foarte puțini puieți plantați din acești bani, astfel că avem rezultate foarte modeste. Pentru comparație, în 2019 am plantat o fâșie de protecție pe malul Răutului, puieții s-au prins, chiar dacă în anul curent a fost secetă. Specialiștii de la „Moldsil­va” mai spun că tăierile de păduri care se fac în prezent sunt sanitare sau rase, dar de la pădurarii care au activat în domeniu am înțeles că nu tot timpul se taie copaci bol­navi și bănuiesc că acești arbori ar fi vânduți în Europa”, spune Ina Coșeru.

„Pentru a preveni tăierile ilicite de păduri, trebuie să existe o co­laborare între Agenția „Moldsilva” și reprezentanți ai societății civile, inclusiv ONG-urile de mediu, să fie un grup de lucru transparent, dar asta lipsește, din păcate. Strategia „Moldova 2030”, care trebuia ra­tificată de Parlament în 2018, nici până în prezent nu este ratifica­tă. Pentru prima dată, în această strategie, a fost inclus capitolul „Protecția mediului (capitolul 10)”. Documentul prevede că suprafața de păduri din Republica Moldova trebuie să se mărească de la 11 la 16 la sută”, a menționat președinta Centrului Național de Mediu.

Fiodor Botnari, președintele Federației Sindicatelor „Sindsil­va”, este de părerea că „ar fi greșit să afirmăm că în ramura silvică nu există încălcări, cei care le ad­mit trebuie trași la răspundere. Dar nu putem cădea de acord cu informația potrivit căreia în țară sunt defrișate 73 de hectare de păduri zilnic. În ultimii 30 de ani, în silvicultură nu au avut loc defrișări”.