Foto: Nicu Bînzari
Salariul minim în Republica Moldova este cel mai mic pe continentul nostru. Stabilit în mărime de 1000 de lei în luna octombrie anul trecut, acesta nu se ridică nici la valoarea de 50 de euro. Astfel, la sfârşitul lunii precedente, după o prăbuşire îndelungată, adâncă a monedei naţionale, salariul minim pe ţară valora doar cât 49 de euro. Adică, de aproape 4 ori mai redus decât cel mai mic salariu minim în Uniunea Europeană, 184 euro, înregistrat în Bulgaria.
Cele mai mici salarii, cele mai mari impozite
Din păcate, în ciuda faptului că avem cele mai mici salarii în Europa, impozitarea acestora este aproape cea mai mare în lume. Statul nostru rupe 44% din veniturile salariale brute ale angajaţilor cu lefuri mici. Nemijlocit, angajaţii plătesc din salariile calculate 6 la sută în bugetul asigurărilor sociale de stat, 4% în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi 7% cu titlu de impozit pe venit. În afară de aceasta, angajatorii achită 23% în bugetul asigurărilor sociale de stat şi 4% în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Trebuie de menţionat că rata impozitării salariilor mici în ţara noastră este una dintre cele mai înalte din lume. Doar în câteva state, povara fiscală pe veniturile angajaţilor cu salarii mici este mai mare. Aceasta în timp ce cea mai redusă taxare a muncii pe salariile mici se înregistrează în Cipru, 11,9%. Chiar şi în ţările cele mai bogate din lume ponderea taxării salariilor mici este mai redusă decât în Moldova. De exemplu, în cea mai mare economie din lume, SUA, statul aplică o taxă de impozitare a salariilor mici în mărime de doar 29,3%. În Luxemburg, unde se înregistrează cel mai mare salariu minim lunar din Uniunea Europeană, 1932 de euro, de aproape 40 de ori mai mare decât la noi, ponderea taxării salariilor mici reprezintă doar 29,9%.
Taxarea exagerată a muncii extinde sectorul informal
Impozitarea exagerată a salariilor mici dăunează rău bugetului ţării, afectează piaţa muncii. Potrivit ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică, în sectorul informal al ţării activează 18% din totalul persoanelor ocupate în economie. Adică, cu aproape 4 la sută mai mult decât în anul precedent, iar peste 35% din persoanele ocupate în economie au un loc de muncă informal. Aceasta ar însemna, după datele oficiale, că aproape 200 de mii de angajaţi lucrează în economia subterană. Însă Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova consideră că în sectorul informal ar lucra aproape 360 de mii de persoane.
După calculele sindicatelor, sectorul informal păgubeşte bugetul public naţional de 15 miliarde de lei, ceea ce reprezintă cam 70% din volumul veniturilor bugetului de stat sau aproape de două ori mai mult decât valoarea asistenţei financiare acordată Republicii Moldova de către Fondul Monetar Internaţional, conform programului economic convenit între Guvernul R. Moldova şi FMI la finele anului 2009.
Din cauza numărului mare de angajaţi în sectorul informal, în bugetul asigurărilor sociale de stat se creează un deficit de aproape 1 miliard 200 de milioane de lei, care este acoperit din bugetul de stat. În loc ca această sumă să fie îndreptată spre creşterea salariilor lucrătorilor din sectorul public, spre investiţii în economie, în infrastructura ţării.
Crearea de noi locuri de muncă, condiţie a diminuării poverii fiscale
În condiţiile în care circa 360 de mii de persoane au un loc de muncă informal, după calculele CNSM, aproape 350 de mii de persoane lucrează în străinătate, iar aproximativ 45 de mii de oameni sunt şomeri, după cele mai recente date ale BNS, se propune scăderea treptată a taxării muncii pentru angajaţii cu venituri mici, încât aceasta să nu depăşească valoarea de 30% din salariile calculate.
Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, consideră că povara fiscală în ţara noastră este extrem de apăsătoare şi că aceasta pe an ce trece devine tot mai grea. Bunăoară, în ultima vreme, contribuţiile persoanelor fizice la fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală au crescut de trei ori mai repede decât veniturile cetăţenilor ţării. În atare condiţii, explică dumnealui, majorarea taxării muncii angajaţilor conduce la extinderea sectorului informal. Ca orice economie care iese din starea de criză, precizează Petru Chiriac, Republica Moldova are nevoie acum de investiţii, de locuri noi de muncă. Din păcate, în ţara noastră asistăm la un paradox: pensionarii sunt concediaţi ca în locul lor să fie angajate persoane tinere. În timp ce este nevoie de multe locuri noi de muncă, performante, bine plătite. În felul acesta ar creşte numărul contribuabililor în ţară şi, drept consecinţă, am putea conta pe o diminuare a poverii fiscale pe fiecare loc de muncă, conchide Petru Chiriac.
