Impactul muncii informale asupra efortului de asigurare a garanţiilor sociale

Cunoaşterea prevederilor legale, împreună cu posibilitatea de a ne­gocia şi a fi reprezentat în relaţiile cu angajatorul sunt printre princi­palele instrumente de asigurare a garanţiilor sociale în rândul tineri­lor lucrători moldoveni.

La modul formal, legea prevede că aceştia au dreptul de a negocia salariile şi condiţiile de muncă, pe când în realitate, lucrurile sunt departe de a fi ideale, a apreciat Victor Tal­maci, preşedintele Federaţiei „Sindicons”, în contextul unui seminar pe această temă, organizat recent.

Există cazuri în care tinerii, atunci când vin să se angajeze, se adresează la sindicate pentru a fi consiliaţi şi reprezentaţi la ne­gocierile cu angajatorul. Sunt şi suficiente exemple, însă, potrivit cărora patronii nu ac­ceptă să discute, iar dacă o fac, refuză să mai şi satisfacă vreuna dintre solicitările legale ale lucrătorilor, a specificat Victor Talmaci.

Tinerii sunt cea mai slab asigurată şi vulnerabilă categorie de populaţie

În consecinţă, tinerii moldoveni sunt cea mai neasigurată şi mai vulnerabilă categorie de populaţie, atunci când vine vorba despre angajarea în muncă. Aceştia se plâng că le sunt oferite salarii derizorii, iar condiţiile de muncă nici  măcar nu sunt descrise în con­tractul individual de muncă.

De regulă, în cazul remunerării, nici nu poate fi vorba despre una decentă, ci doar despre nivelul cuantumului minim garantat şi mai mult la unităţile la care există orga­nizaţii sindicale. În ramura construcţiilor, la fel ca şi în alte domenii, sunt însă şi între­prinderi care nu aplică nici salariul minim pe sectorul real.

Bunăoară, în cadrul negocierilor care au loc în prezent la o întreprindere, angajatorul insistă ca 

în contractul colectiv de muncă să fie stipulat un salariu minim de numai 1800 de lei pentru prima categorie de salarizare.

În context, tinerii au analizat cauzele muncii nedeclarate, dezavantajele care re­zultă din aceasta, metodele de protecţie a drepturilor şi intereselor lucrătorilor, pre­cum şi capacităţile de care trebuie să dispu­nă sindicatul pentru aceasta. Concomitent, participanţii la seminar au fost antrenaţi în mai multe sesiuni axate pe managementul stresului, echilibrul psihoemoţional şi reali­zarea obiectivelor profesionale.

Cunoaşterea drepturilor

La rândul său, Liuba Rotaru, preşedinta Consiliului de Femei din cadrul Confedera­ţiei Naţionale  a Sindicatelor din Moldova, a remarcat că sindicaliştii nu trebuie să aş­tepte ca cineva să le dea ceva şi să le rezolve problemele. Aceştia trebuie să cunoască le­gea, să informeze şi membrii de sindicat şi să opună rezistenţă atunci când cineva nu vrea să o îndeplinească.

În opinia Liubei Rotaru, economia infor­mală nu va fi combătută doar de către Gu­vern sau Parlament prin elaborarea diferite­lor legi. Or, ţara noastră dispune de foarte multe legi, dar care nu sunt executate în su­ficientă măsură.

Pe de altă parte, mulţi dintre lucrători îşi dau consimţământul pentru tot felul de dez­măţuri. Aceştia ar face-o în mod conştient şi din cauza că, în accepţia lor, impozitele achi­tate le-ar garanta anumite drepturi doar la atingerea vârstei de pensie.

În acelaşi timp, chiar şi atunci când se naşte un copil, indemnizaţia de maternita­te, iar apoi şi cea pentru îngrijirea copilului sunt stabilite în baza contribuţiilor achitate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Tot în funcţie de aceste impozite sunt calculate di­ferite tipuri de prestaţii, cum sunt: certifica­tele medicale, biletele de sanatoriu, pensiile pentru pierderea întreţinătorului şi cele de dizabilitate.

Abia mai târziu va fi stabilită şi pensia de vârstă, precum şi indemnizaţia de deces. Şi atunci, nu doar pensia pentru limită de vâr­stă va fi mică, ci şi toate indemnizaţiile, dar şi alte prestaţiile sociale.

Prin urmare, este în puterile şi în intere­sul lucrătorilor să respingă şi să denunţe ca­zurile de practicare a muncii nedeclarate. În acest scop, Codul contravenţional prevede pedepse drastice pentru agenţii economici. Totodată, lucrătorii se pot adresa la Inspec­toratul de Stat al Muncii, care este în stare să depisteze şi să combată cazurile de acest fel, a concluzionat Liuba Rotaru.