Cadrele didactice din Republica Moldova devin tot mai bătrâne, iar cei tineri, absolvenții universităților, nu se prea grăbesc să le ocupe locul. Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, doar 8,7 la sută dintre profesori sunt tineri cu vârsta sub 30 de ani.
Deși ministerul susține că întreprinde măsuri pentru a-i atrage pe tineri în sistem, școlile din țară duc lipsă de peste 1500 de pedagogi. Tinerii specialiști refuză să se angajeze din cauza salariilor mici, a programului încărcat, dar și a birocrației, o spun chiar ei.
Statistica Ministerului Educației arată că, din numărul total al cadrelor didactice din țară, o pondere importantă o dețin cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani – 26,8%, în timp ce ponderea cadrelor didactice și de conducere tinere cu vârsta sub 30 de ani este de 8,7%, iar a celor cu vârsta de 60 de ani și peste este de 20,1 la sută.
Lipsa de profesori
Conform informațiilor prezentate de organele locale de specialitate în domeniul învățământului, în anul de studiu 2021-2022, numărul posturilor didactice vacante din instituțiile de învățământ preșcolar constituie 425, iar din instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal din republică se cifrează la 1550.
Avem funcții vacante de educatori, profesori de matematică, învățători, profesori de limba și literatura română, fizică, educație fizică, limba engleză/franceză, istoria românilor și universală, chimie/biologie, conducători muzicali.
Un exemplu în acest sens este și cel din satul Neculăieuca, raionul Orhei. La gimnaziul din această localitate activează 14 profesori. Doi dintre ei sunt deja pensionari, în timp ce majoritatea colegilor lor se apropie de vârsta de pensionare. Directoarea instituției de învățământ spune că, în ultimii ani, este foarte complicat să găsească cadre didactice noi. Cea mai tânără profesoară din gimnaziu a venit aici acum șase ani.
„Locuiesc în Orhei și fac naveta în fiecare zi din oraș până în sat. Uite așa deja de șase ani. Mă trezesc în fiecare dimineață mai devreme. Microbuzul circulă doar la anumite ore, pentru că este o distanță mai mare de la oraș”, ne-a relevat profesoara Adriana Pană.
Directoarea gimnaziului, Rodica Tihon, mai spune că cel mai mare deficit de cadre este la matematică și fizică.
„La ora actuală, aceste obiecte sunt predate de pedagogi care sunt de vârstă pensionară. Specialiști la fizică și matematică este foarte greu de găsit. Avem profesori care predau și două obiecte. Biologia și chimia sunt împreună. Pentru istorie și geografie avem un singur specialist. Limba rusă și limba franceză sunt predate de doamna care a făcut două facultăți”, susține Rodica Tihon.
S-au făcut unii pași, dar nu sunt suficienți
Chiar dacă ministerul de resort a întreprins unele acțiuni viabile privind menținerea cadrelor didactice și atragerea tinerilor pedagogi în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, acestea nu par a fi suficiente. Cele mai importante acțiuni realizate se referă la majorarea indemnizației pentru tinerii specialiști angajați, în anul absolvirii, prin repartizare, în instituțiile de învățământ, reducerea normei didactice la 75% pentru cadrele didactice tinere din instituțiile de învățământ general cu păstrarea salariului de funcție (în loc de 35 de ore pe săptămână, aceștia vor activa 27 de ore, respectiv, reducerea normei didactice, de la 18 la 14 ore/săptămână), alocarea compensațiilor bănești anuale a câte 4000 de lei, inclusiv personalului de conducere, pentru procurarea de suporturi didactice, tehnică de calcul, produse software pentru utilizare în activități de instruire on-line și pentru dezvoltarea profesională etc.
Totuși, mai este de lucru, susține Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Mol-dova.
„Numărul cadrelor didactice cu vârstă pre-pensionară și pensionară este mult mai mare decât a tinerilor specialiști. Dorința noastră împreună cu ministerul este de a crea anumite condiții pentru a-i atrage. S-au făcut unii pași în acest sens, dar mai este nevoie de eforturi. Este nevoie de salarii atractive, nu doar în educație, dar pentru toți tinerii. Legea salarizării, care era o speranță pentru cadrele didactice, a rămas chiar o speranță. Trebuie neapărat să fie revizuită, rescrisă. Motivarea muncii în educație trebuie să fie abordată la un alt nivel. Nu mă refer la cuvinte pompoase, dar niște acțiuni concrete de mărire a salariilor, de motivare a pedagogilor, de excludere a unor discrepanțe, inclusiv în abordări, în același suport de performanță. Și alte momente legate de grila de salarizare, de categoriile de salarizare, valoarea de referință, care în învățământ este de doar 1800-1900 de lei, când ar trebui să fie de cel puțin 2200 de lei, ca să avem salarii cât de cât majorate”, a spus pentru „Vocea poporului” Ghenadie Donos.
În prezent, în instituțiile de învățământ din Moldova activează peste 26 de mii de profesori. În anul de studii 2021-2022, din numărul total de absolvenți, în domeniul pedagogic s-au angajat doar 52 la sută dintre tinerii specialiști. Totuși, potrivit Ministerului Educației, cifra a crescut în raport cu ultimii trei ani.
