După o strategie care n-a fost realizată nici pe jumătate, a fost elaborat un nou document, menit să dezvolte pe termen lung industria locală de turism. Intenţia respectivă va costa bugetul milioane de lei, în speranţa că vor fi atrase în schimb venituri de şase ori mai mari. Experţii susţin însă că celor de la Agenţia Turismului le-a scăpat un detaliu important. Atunci când au elaborat strategia, turismul era o ramură dependentă de dezvoltarea altor sectoare ale economiei naţionale. În plus, trebuie să oferim servicii de calitate turiştilor străini care ne vizitează ţara, iar acest lucru e mai greu de realizat.
Directorul general al Agenţiei Turismului, Nicolae Platon, este convins că Strategia turism 2020 va contribui la dezvoltarea potenţialului turistic existent şi sporirea competitivităţii pe plan regional sub aspectul preţurilor şi al calităţii serviciilor. În acest sens, strategia prevede douăzeci de priorităţi, forme de turism şi trasee turistice prin care vor fi atraşi cât mai mulţi turişti de peste hotare şi, totodată, va fi stimulat turismul intern.
Dacă prevederile strategiei vor fi realizate, către finele anului 2016 vom avea circa 20 de rute valorificate, două rute integrate în circuitul turistic internaţional şi două spoturi publicitare, difuzate la posturile de televiziune internaţionale. Totodată, vor fi elaborate cinci ghiduri turistice, o hartă rutieră turistică, zece evenimente turistice organizate anual, opt expoziţii internaţionale, o zonă turistică pilot şi şase acorduri internaţionale de colaborare. Se aşteaptă ca cele mai multe acumulări la buget să vină din urma dezvoltării turismului vitivinicol, de afaceri, rural, balnear şi religios.
Bugetul total pentru implementarea strategiei este de peste 167 mil. de lei, dintre care 62 mil. de lei vor fi utilizaţi la prima etapă. Potrivit estimărilor Agen-ţiei Turismului, volumul încasărilor din turismul receptor şi intern va fi de aproximativ 1 mild. 100 mii de lei, iar numărul turiştilor va creşte anual cu 3% în cazul celor străini şi cu 4% – în al excursioniştilor locali.
„Vrem ca turiştii străini să ne viziteze ţara nu doar pe trei zile, cât e media actuală, ci să-şi prelungească vacanţa până la o săptămână. Pentru aceasta trebuie să avem ce arăta turiştilor şi cu ce să-i oprim aici. Ne vom strădui să facem o promovare a Republicii Moldova ca destinaţie turistică la posturile internaţionale de televiziune şi prin intermediul ambasadelor”, a spus Nicolae Platon. El a adăugat că va fi instituită şi o taxă de promovare, inclusă în costul pachetului turistic ce va fi de 1-3% din valoarea lui. Ulterior, o parte din sumele acumulate din colectarea acestei taxe vor merge pentru achitarea spoturilor publicitare difuzate în străinătate.
De vină este legea, care nu e funcţională
Deşi datele Biroului Naţional de Statistică arată că numărul turiştilor străini care ne-au vizitat ţara în ianuarie-iunie curent este în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut, acest lucru nu va influenţa, la sfârşitul anului, ponderea pe care o ocupă industria turismului în PIB. Ea va rămâne, potrivit experţilor, aşa cum a fost – de 1%. Respectiv, turismul nu poate fi considerat o sursă strategică de creştere economică. Cu toate acestea, Guvernul insistă şi crede că putem deveni o ţară turistică atractivă şi că sectorul trebuie reanimat.
„Sunt foarte multe probleme şi pentru a le rezolva nu e suficient să avem doar strategie în domeniul turismului. A mai fost una. Deşi bună ca și conţinut, în lipsă de resurse financiare şi de efort din partea anumitor instituţii, aceasta n-a putut urni situaţia din loc”, a remarcat Gabriel Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei patronale a industriei turismului din RM. În opinia sa, noua strategie este binevenită, însă rezultatele vor fi vizibile în abia doi-trei ani şi numai în cazul în care aceasta se va implementa aproape în totalitate.
Dacă vrem turism dezvoltat, trebuie să fim competitivi sub aspectul preţului şi al calităţii |
Potrivit strategiei, urmează să fie modificată Legea Turismului care nu este una funcţională, nu asigură domeniului o dezvoltare şi necesită să fie adaptată la obiectivele turistice şi standardele legislaţiei europene. Atât reprezentanţii agenţiei, cât şi turoperatorii susţin că o lege viabilă le va asigura o concurenţă sănătoasă pe piaţă şi va genera beneficii pentru consumatorii de servicii şi atracţii turistice.
Cea mai importantă modificare a legii ţine de delimitarea agenţiilor de turism de turoperatori. Deşi actuala lege nu prevede acest lucru, în prezent, agenţiile îşi permit să formeze pachete de servicii turistice. În viziunea experţilor, aceasta are un impact negativ asupra pieţei, mai ales că multe agenţii nici nu dispun de personal calificat, tehnologii informaţionale sau platforme operaţionale necesare formării pachetelor de servicii turistice. Toate aceste consecinţe sunt suportate de consumatori.
Gabriel Mărgineanu este sigur că această delimitare va stabili o oarecare ordine pe piaţă şi în jur de 20% dintre cele 444 de agenţii de turism şi turoperatori vor dispărea. „În primul rând, vor cădea agenţiile „fantomă”, apoi cele care nu au capacităţi financiare. Astfel se va consolida piaţa de servi-cii turistice, iar agenţiile şi turoperatorii rămaşi vor oferi servicii mult mai calitative”, a spus el.
Serviciile de turism trebuie certificate
O analiză detaliată relevă faptul că nivelul de competenţă din sectorul prestării serviciilor tu-ristice este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performanţă şi a personalului calificat. „Calitatea serviciilor turistice oferite de agenţii economici în domeniu lasă de dorit, iar în ultimii patru ani nu s-a realizat controlul calităţii acestor servicii. De aceea, Agenţia Turismului a fost reorganizată şi are o subdiviziune care se va ocupa de analiză, control şi clasificare a calităţii, dar şi de certificarea serviciilor turistice”, a menţionat Nicolae Platon.
A fost efectuată şi o expertiză a preţurilor cu care operează prestatorii de servicii turistice autohtoni şi s-a demonstrat că nu suntem competitivi nici cu ţările din regiune, nici cu cele euro-pene.
Aceasta deoarece avem preţuri exagerate pentru calitatea serviciilor. În prezent, o noapte de cazare la unele pensiuni turistice şi hoteluri ajunge la o mie de lei. „Vrem să creăm mai multe zone turistice, inclusiv un program-pilot, ca alternativă la ceea ce există şi va apărea concurenţa. Respectiv, se vor diminua preţurile.
Partenerii străini au pus deja condiţia ca în situaţia în care preţurile în RM nu vor fi ajustate la cerinţele lor, noi nu ne vom putea integra pe piaţa europeană a industriei de turism”, a recunoscut directorul Agenţiei Turismului. În opinia sa, costul unui pachet turistic în Moldova ar trebui să fie între 25 şi 30 de euro pentru cazare şi trei mese pe zi.
Calitatea proastă şi serviciile turistice scumpe plasează Republica Moldova pe locul 102 din 140 de ţări participante în clasamentul internaţional al competitivităţii în turism, realizat în 2012 de Forul Economic Internaţional. Potrivit clasamentului, Moldova a pierdut trei poziţii faţă de anul 2011 şi s-a plasat între Kuwait şi Guyana, iar printre ţările europene ocupă ultimul loc.
„La fel ca Bosnia şi Hertzegovina, R. Moldova este o ţară slab dezvoltată turistic şi necesită investiţii semnificative în modernizarea infrastructurii, inclusiv a drumurilor. Strategiile şi politicile de dezvoltare a turismului nu vor aduce rezultate la modul practic atâta timp cât locaţiile turistice au drumuri rele, nu au condiţii de cazare pentru turişti şi personal pregătit pentru a acorda servicii turistice de calitate”, afirmă experţii. Ei mai spun că turismul nu se dezvoltă şi din considerentul că ducem lipsă de resurse naturale şi culturale, iar infrastructura transportului aerian lasă mult de dorit.
De asemenea, ar fi bine să fie adoptate tehnici eficiente de marketing pentru a atrage turişti şi să fie organizate târguri şi expoziţii cu impact internaţional.