Guvernul nici nu dă locuri de lucru, dar nici nu-i ajută pe întreprinzători

Foto: vsluh.ru

Spuneam, în unul din numerele trecute ale publicaţiei noastre, bazându-ne pe rezul­tatele unui sondaj realizat de Organizaţia Internaţională a Muncii în Moldova, că mai bine de o treime dintre conaţionalii noştri care revin de la muncă de peste hotare devin şomeri. O bună parte dintre aceştia încearcă să pornească sau să dezvolte o afa­cere cu banii lor, dar eşuează în mod lamentabil. Pentru că în Republica Moldova, de cele mai multe ori, nu se poate munci nestingherit, cinstit.

O dovedesc cu prisosinţă şi datele unei cercetări realizate de către Institutul Naţional de Cer­cetări Economice (INCE), care denotă în mod elocvent că me­diul de afaceri din ţara noastră în ultimii doi ani s-a înrăutăţit, îndeosebi pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii.

Astfel, aproape 47 la sută dintre reprezentanţii sectorului întreprinderilor mici şi mijlo­cii (IMM), chestionaţi în timpul acestui sondaj, au indicat un re­gres în acest sens, în timp ce doar 17,7% dintre aceştia au simţit o oarecare îmbunătăţire, iar 35,4 la sută, în genere, nu au văzut nici o schimbare.

Boala cronică a businessului moldovenesc

Care sunt factorii ce îi împie­dică pe micii noştri antreprenori să-şi dezvolte propriile afaceri? O cotă însemnată dintre respon­denţi vorbesc despre accesul li­mitat la finanţe. Se are în vedere modul anevoios de a obţine cre­dite. Doar mai puţin de 20 la sută dintre micii întreprinzători sem­nalează că a devenit mai uşor a obţine o finanţare, în timp ce numărul celor care indică o înră­utăţire a procesului de creditare a afacerilor din ţară este de două ori mai mare. De fapt, după cum remarcă autorii cercetării, cola­boratorii INCE, nici nu este de-a mirării, deoarece finanţarea sec­torului IMM a devenit o „boală cronică”, ce afectează extinderea micilor afaceri şi, implicit, crea­rea locurilor de muncă în ţară.

Sistemul judiciar, cel mai mare pericol pentru antreprenorii moldoveni

O mare bătaie de cap le pro­voacă antreprenorilor noştri starea drumurilor. Mai bine de 80 la sută dintre întreprinzători consideră că reţeaua de drumuri în ultimii doi s-a deteriorat grav. Alexandru Stratan, directorul INCE, a mărturisit că a fost sur­prins de o astfel de percepţie în mediul antreprenorilor, întrucât este cunoscut faptul că pe par­cursul ultimilor ani s-au alocat sute de milioane, miliarde de lei pentru reabilitarea reţelei de drumuri din ţară, adică s-au fă­cut investiţii colosale, fapt ce a contribuit şi la salvarea econo­miei naţionale de la recesiune. Explicaţia ar fi calitatea proastă a lucrărilor executate, a materia­lelor de construcţie şi că procesul de reabilitare vizează doar dru­murile naţionale, nu şi cele loca­le, de acces la producători. Este clar că bieţii antreprenori suferă, întrucât li se deteriorează mijloa­cele de transport, li se alterează producţia etc.

Zonele de turbulenţe ale mediului de afaceri

Aproape 53 la sută dintre în­treprinzătorii mici şi mijlocii con­sideră că legile şi actele normati­ve care reglementează activitatea de antreprenor au devenit mai grele pentru mediul de afaceri din ţară. Deşi se menţionează că accesul la legislaţie a devenit mai facil graţie internetului, o mare parte dintre antreprenori acuză lipsa caracterului de stabilitate a legilor noastre, de conformitate cu legislaţia existentă a actelor normative adoptate de ministere, de alte structuri ale administraţi­ei publice centrale şi locale. Din această cauză, mediul de afaceri este băgat pe multă vreme într-o „zonă a turbulenţelor”, cum ar fi să mă exprim în limbajul avi­atorilor, care zdruncină temei­nic mediul de afaceri din ţară, în mod special sectorul IMM.

În acest context, ar fi de amin­tit impactul dezastruos provocat de anularea cotei zero a impo­zitului pe venit şi introducerea aşa-zisei facilităţi de trei la sută pentru întreprinderile care în­registrează o cifră de afaceri de până la 100 de mii de lei. Antre­prenorii nu au salutat respective­le modificări ale legislaţiei fisca­le, pentru că, în opinia lor, le-ar crea mai multe probleme decât facilităţi. Se argumentează că re­spectivele „inovaţii” ale statului au determinat pierderi colosale pentru reprezentanţii sectorului IMM, încât mulţi dintre aceştia s-au văzut siliţi să se salveze în sectorul informal al economiei.

Mai bine de jumătate din­tre antreprenori, 52,5%, sunt de părere că mediul de afaceri moldovenesc a devenit mai pu­ţin atractiv pentru investiţii. Se remarcă îndeosebi lipsa proiec­telor tentante în ţară în care s-ar putea băga bani pentru a realiza nişte afaceri profitabile. Orice am zice, totuşi, în viziunea antre­prenorilor noştri, atractivitatea investiţională, la fel ca şi garanţi­ile acordate de stat în ce priveşte protecţia investiţiilor străine în Republica Moldova, păleşte în raport cu această stare de lucruri consemnată în ţările din regiu­ne. Ţara noastră a pierdut din capitalul de încredere, mai ales după scandalurile răsunătoare dintre fisc şi compania germană „Draxlmaier”, după îngheţarea proiectului de construcţie a unei uzine americane.

Dacă, până mai deunăzi, doar marii investitori străini acuzau lipsa cadrelor calificate în Re­publica Moldova, iată că a venit timpul ca şi antreprenorii locali, mici şi mijlocii, mai bine de 45 la sută dintre cei intervievaţi, in­vocă o înrăutăţire a situaţiei în ce priveşte nivelul de calificare a forţei de muncă. Adică, porneşti o afacere, parcă lucrurile ar merge bine, îţi propui să te extinzi, însă nu ai pe cine angaja, negăsind persoane cu o pregătire specială, conformă cu profilul domeniu­lui în care activezi. Degradarea profesională a forţei de muncă din ţară a avansat în aşa măsu­ră, încât lipsa cadrelor calificate a devenit a doua mare problemă după cea a finanţării pentru re­prezentanţii sectorului IMM.

Totuşi, cea mai mare ame­ninţare pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii autohtoni este sistemul judiciar. Orice afacere, oricât de profitabilă sau amplă ar fi ea, poate fi ruinată sau furată printr-o decizie arbitrară a unei instanţe de judecată. Mai bine de două treimi dintre reprezentanţii sectorului IMM consideră că ac­tul justiţiei a fost compromis în mod simţitor pe perioada anilor 2011-2013. Doar doi la sută şi ceva dintre antreprenori spun că activitatea justiţiei a avansat sub aspectul calităţii.

Chiar dacă întreprinzătorul porneşte o acţiune de atacare a unei ilegalităţi la care a fost ex­pus, şedinţele de judecată du­rează până în pânzele albe, între timp cheltuielile ating asemenea cote catastrofale, încât ajung să depăşească venitul ratat ca urma­re a unei intervenţii pricinuitoare de prejudicii materiale. În viziu­nea majorităţii antreprenorilor noştri, independenţa justiţiei în ţara noastră continuă să fie afec­tată în mod brutal de intervenţia politicienilor, a poliţiei, demnita­rilor şi funcţionarilor publici.

Din perspectiva riscurilor la care se expune în mod constant mediul de afaceri din Moldova, indiferent de natura şi sursa lor, întreprinzătorii susţin că aces­tea cresc pe an ce trece. Aproape 80 la sută dintre respondenţi au mărturisit că valul pericolelor care le ameninţă afacerile creş­te. După degradarea sistemului judiciar, în opinia întreprinzăto­rilor, acest factor a cunoscut cel mai avansat nivel de înrăutăţire. Cel mai des antreprenorii noş­tri ciulesc urechile la semnalele care vin din afară ţării, pentru că, precizează Alexandru Stratan, în timp ce economia noastră este mică, deschiderea faţă de şocuri­le externe este una zdrobitoare.

Putem vorbi și de influenţa puternică a riscurilor de ordin in­tern, precum instabilitatea unor

reguli clare de joc, determinată de schimbarea guvernelor din ţară. Din această cauză, mulţi dintre antreprenori nu se prea grăbesc să ia decizii în măsu­ră să conducă la îmbunătăţirea mediului de afaceri. Or, deciziile politice adoptate la noi ţintesc obiective imediate, ci nu de lungă durată. Și atunci cum să-ţi pla­nifici extinderea afacerii pentru mulţi ani înainte? În consecin­ţă, afacerile de amploare nu pot prinde aripi.