Guvernul ignorează sindicatele

Foto: vocea.md

Acum aproape jumătate de an, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) îi solicitase premierului să nu admită examinarea de către Guvern a proiectului Legii bu­getului de stat pentru anul 2015 fără avizul sindicatelor. Din păcate, Executivul a sfidat de­mersul CNSM. Astfel, la 3 aprilie curent, Guvernul a aprobat, în mare grabă, proiectul Legii bugetului de stat pentru 2015, proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru 2015 şi cel al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2015 fără a le prezenta cu trei zile înainte, după cum prevede legea, sindicatelor spre avizare.

Prin acest gest deloc amiabil, Guvernul RM a ignorat prevederile Legii privind organizarea şi funcţi­onarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi ne­gocieri colective la nivel de ramu­ră, care stipulează că toate actele normative ce ţin de domeniul soci­al-economic trebuie coordonate în mod obligatoriu cu structura tripar­tită: guvern–sindicate–patronate.

Sunt neglijate propunerilede a majora veniturile bugetare

Mai grav, Guvernul nu a ţinut cont de propunerile CNSM pri­vind completările şi modificările la aceste trei documente. Astfel, la definitivarea proiectului Legii bu­getului de stat pentru 2015 nu s-a ţinut cont de sugestiile sindicatelor în ceea ce priveşte întreprinderea unor măsuri suplimentare menite să eficientizeze activitatea de co­lectare a veniturilor. De asemenea, Guvernul nu a luat în seamă pro­punerea sindicatelor de a supli­menta acumulările în bugetul de stat prin diminuarea fenomenului de achitare a salariilor „în plic”. În fine, CNSM s-a pronunţat pentru revenirea la TVA în raport cu im­portul şi livrarea pe teritoriul ţării a autovehiculelor, măsură ce s-a putut concretiza prin încasarea suplimentară în bugetul de stat a peste 270 de milioane de lei. Este regretabil că Guvernul s-a opus acestor măsuri venite din partea sindicatelor tocmai într-un an difi­cil, când se aşteaptă o descreştere a produsului intern brut.

Cu părere de rău, nu s-a ţinut cont nici de propunerea sindicate­lor de a mări salariul minim pe ţară la nivelul minimului de existenţă. De asemenea, CNSM a insistat să fie respectate prevederile legisla­ţiei în vigoare în ceea ce priveşte finanţarea fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală la capitolul persoanelor asigurate de către Guvern. Dimpotrivă, în pro­iectul de lege se prevede reducerea ponderii statului până la 7,82%, faţă 12,1%, cât prevede legislaţia, ceea ce va conduce la reducerea transfe­rurilor din bugetul de stat în cel al fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu mai bine de 1 miliard de lei. În acest context ar fi de remarcat că, în genere, în ultimii ani se observă o tendinţă de reducere a volumului transferurilor de mijloace băneşti din bugetul de stat în cel al fondurilor de asigura­re obligatorie de asistenţă medicală pe fundalul creşterii ponderii care-i revine angajatorului şi salariatului. Astfel, dacă din 2004 până în pre­zent ponderea statului s-a micşorat de la 66,7 până la 45,5%, apoi cea a patronului şi a angajatului a cres­cut de la 31,6 până la 52,5 la sută.

Proiectele de legi se bat cap în cap

Din păcate, proiectele acestor legi provoacă şi un anumit grad de confuzie. Să zicem, indicatorii pro­iectului bugetului public naţional ce reflectă parametrii fondurilor de asigurare obligatorie de asis­tenţă medicală prevede păstrarea cuantumul primei de asigurare în proporţie de 8 la sută, câte 4 la sută pentru patron şi salariat. În acelaşi timp, proiectul de Lege a fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, elaborat de către Ministerul Sănătăţii, aprobat de către Guvern, prevede stabilirea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime de 9 la sută, adică majorarea acesteia cu un procent faţă de anul trecut. Ar fi de amintit în acest context că, la finele anului trecut, Comitetul Confederal al CNSM a expediat o scrisoare Ministerului Sănătă­ţii, prin care s-a opus intenţiei de majorare a primei de asigurare. Însă, se vede, nu s-a ținut cont de poziţia sindicatelor.

Multe dintre propunerile sindi­catelor nu s-au regăsit nici în pro­iectul de Lege a bugetului asigură­rilor sociale de stat pentru 2015, care, dacă ar fi fost acceptate, ar fi condus la consolidarea protec­ţiei sociale a populaţiei ţării, mai ales a reprezentanţilor păturilor nevoiaşe. Astfel, Guvernul nu a ac­ceptat sugestia CNSM de a majora ajutorul de deces până la 1200 de lei pentru persoanele neasigurate, şi până la 1500 de lei pentru per­soane asigurate. Nu a fost inclus în proiectul Legii bugetului asigurări­lor sociale de stat nici propunerea sindicatelor de a majora indem­nizaţia unică la naşterea primului copil şi a următorilor copii până la 5000 de lei, precum şi a ajutorului pentru perioada rece a anului până la 300 lei pe lună, în comparaţie cu prevederea din proiect de 250 de lei.

Nu a fost luată în seamă nici propunerea CNSM de majorare a cheltuielilor de recuperare a sănă­tăţii prin tratament balneosanato­rial şi reabilitare pentru persoa­nele asigurate. Astfel încât suma din proiect cu această destinaţie nici pe departe nu este suficientă pentru recuperarea sănătăţii celor peste 800 mii de salariaţi, contri­buabili ai bugetului asigurărilor sociale de stat.