28 martie 2024
Chisinau
Dialoguri

Grigore COBZAC: „Dacă există fonduri fixe, acestea trebuie să creeze plusvaloare”

Loading
Dialoguri Grigore COBZAC: „Dacă există fonduri fixe, acestea trebuie să creeze plusvaloare”
cobzac

Foto: vocea.md

Dacă l-ai întreba pe un străin care a vizitat raionul Hânceşti ce l-a impresionat mai mult în această zonă, ţi-ar răspunde că locurile pitoreşti, codrii, şoselele şerpuind ca în zone montane, viile, care arată fascinant de la înălţimea zborului de pasăre. Pe lângă toate astea, nouă ni s-au părut cu totul aparte oamenii. Despre locuri şi oameni am dialogat cu preşedintele raionului, Grigore Cobzac.

 

– Domnule Cobzac, care ar fi cartea de vizită a raionului Hânceşti. Cu ce se mândresc hânceştenii?

– Principala realizare a noastră este potenţialul economic al raionului care a generat locuri de muncă, venituri. Mândria noastră a fost şi rămâne viticultura. Ramura este într-o criză profundă în prezent din mai multe motive. Cauza nu rezidă doar în pieţele de desfacere, ci şi în politica macroeconomică a statului, care nu prea reacţionează la nevoile oamenilor din teritoriu.

– Cândva, raionul Hânceşti era printre cele mai importante zone viticole din Moldova. Era vorba, din câte ne amintim, de până la o sută de mii de tone de struguri anual. Care e situaţia în acest sens astăzi?

– Anul trecut, s-au recoltat 29.000 de tone de struguri, 2.000 de tone au fost prelucrate la fabricile din teritoriu. Re-stul au fost procurate de agenţii economici care nu sunt de la noi. Este o problemă foarte mare. Practic, toată ramura vitivinicolă din raion este în proces de faliment, unul specific moldovenesc.

– Situaţia ar fi trebuit să se schim-be în 20 de ani de când s-au privatizat multe obiecte economice…

– Ne bălăcim în situaţia în care avem agenţi economici care nu activează, dar, oricât ar fi de straniu, există. Fără să creeze locuri de muncă, fără să genereze venituri. Eu cred că statul ar trebui să fie mult mai categoric. Populismul nu are aici ce căuta. Înseamnă că ei trebuie falimentaţi, ca proprietatea să treacă în alte mâini, la alţi gospodari, care pot să activeze normal. Avem bunuri privatizate în anii ’90, care până acum nu aduc venit. O zicală zice: lasă să fie, că nu cere mâncare. Nu e o abordare corectă. Dacă există fonduri fixe, acestea trebuie să funcţioneze, să creeze plusvaloare.

– În ce măsură embargoul impus de Rusia asupra importului de vinuri afectează economia raionului?

– Suntem într-o situaţie critică. Au apărut pe piaţă tot felul de intermediari, jefuitori care propun preţuri derizorii. Bănuim că agenţii economici mai mari pur şi simplu au angajat intermediari, ca să-şi păstreze imaginea. Cu toate că este economie de piaţă, ar trebui să intervină organele din domeniu. Ministerul Agriculturii ar trebui să fie mai activ. Dacă se procură, înseamnă că piaţă de desfacere este. Piaţa Rusiei constituia 26%, restul pieţelor au rămas. Se foloseşte ca pretext embargoul pentru a jefui ţăranii.

 

g_dialoguri

Moartea corupţiei este transparenţa. Societatea civilă trebuie să participe la luarea deciziilor

 

– Referindu-se la şosele, premierul Leancă spunea că până la Hânceşti avem capitalism, iar mai departe e vorba de socialism. Care e situaţia cu drumurile locale. Un investitor vine să inves-tească dacă nu există infrastructură?

– Reformele sunt frânate într-o anumită măsură din cauza lipsei infrastructurii. Reformele în medicină şi învăţământ, de exemplu, sunt dependente de infrastructura rutieră. La acest capitol vin cu critici la adresa administraţiei publice centrale, pentru că nu ştie stânga ce face dreapta. Consider că fondul rutier ar trebui să activeze în strânsă legătură cu Ministerul Educaţiei şi acolo unde avem nevoie, trebuie să intervină.

De exemplu, astăzi avem trei sectoare de drum în stare critică, pe unde transportarea elevilor este periculoasă. Acestea sunt urcuşul de la Stolniceni spre Şipoteni, urcuşul de la Mereşeni spre Hânceşti şi urcuşul de la Valea Florii. Înainte de a începe reformele, se vorbea despre şcoli bune şi luminoase, drumuri bune, autobuze noi. Cu părere de rău, la unele capitole s-a rămas doar la nivel de declaraţii. Dar se lucrează la unele proiecte. Se finalizează procedurile birocratice ce ţin de segmentul de drum Hânceşti–Leuşeni. Este preconizată pentru primăvară construcţia drumului Lăpuşna-Paşcani-Secăreni. Cu-noaştem intenţiile guvernanţilor ca la anul Fondul rutier să fie votat 50 la 50, 50% drumurile naţionale şi 50 cele locale. Cifra estimativă pentru raionul Hânceşti este de circa 50 de milioane de lei. Credem că aceasta va fi un spor bun la reparaţia drumurilor locale. O problemă stringentă sunt drumurile în variantă macadam, care merg în pantă. În toate localităţile, în urma ploilor abundente din vara trecută, nefiind conforme şi neavând scurgeri, acestea s-au deteriorat.

Pe teritoriul raionului există atracţii turistice. Unul dintre ele este conacul Manuc-Bei. Pentru restaurarea acestuia sunt prevăzute şi mijloace de la buget. Va putea fi reabilitat integral acest obiectiv cultural-istoric, care ar atrage mulţi turişti?

– La început, când doar ne-am anunţat intenţia şi am stabilit ca obiectiv restaurarea conacului Manuc-Bei, cei cu experienţă în domeniu au zâmbit ironic, crezând că sunt obiecte irealizabile. Astăzi, toţi cei care ne luau peste picior şi-au schimbat părerea şi ni s-au alăturat. Către anul 2015, conacul va arăta altfel. Mai mult ca atât, noi nu vedem doar conacul. Avem în plan şi formarea unui traseu turistic al raionului în mai multe variante. Proiectarea tehnică a conacului este în toi, sper că până la Anul Nou va fi gata. Nu putem spune cât va fi necesar pentru finalizarea proiectului, dar în prezent noi dispunem, din diferite surse de finanţare, de peste 60 de milioane de lei. Traseul turistic preconizat, în primul rând din punct de vedere economic, va avea un impact pozitiv pentru raion, Manuc-Bei fiind principalul obiectiv din traseu.

 

cobzac-2

Foto: vocea.md

 

În traseu mai includem aşezarea geto-dacică de la Stolniceni, curtea domnească de la Lăpuşna, muzeul satului de la Ciuciuleni, movilele din localitatea Crasnoarmeisc. Numaidecât trebuie să fie turism rural, peisaje care doar la Hânceşti pot fi văzute. Vom beneficia de mijloace financiare de la Regiunea de Dezvoltare Centru, Programul transfrontalier trilateral România – Ucraina – Republica Moldova.

– În ultimul timp, s-a declarat război total corupţiei. Ce întreprinde Consiliul Raional Hânceşti pentru eradicarea acestui flagel?

 – Moartea corupţiei este transparenţa. Când simţi că ceva nu este în regulă, trebuie să vorbeşti în public despre aceasta. Atunci, cei care au intenţiile respective, se retrag, înţeleg că nu e teren favorabil unde poate să înflorească corupţia. Din start, am respins neparticiparea opoziţiei în toate cele mai sensibile comisii: achiziţii publice, privatizări, distribuiri de fonduri. Noi vrem să ştie cei din opoziţie cu ce ne ocupăm la guvernare. Noi am anunţat la începutul guvernării noastre că cetăţenii pot participa la luarea deciziilor. Astăzi avem medici, pedagogi în comisii. Societatea civilă trebuie să domine în aceste comisii.

– Sindicatele erau considerate cândva „şcoala comunismului”. Lucrurile s-au schimbat. Cum cooperează autorităţile raionale cu sindicatele?

– Logica spune că suntem pe diferite părţi ale baricadei, totuşi găsim limbaj comun. Când apar divergenţe, le rezolvăm prin comunicare. În implementarea reformei în învăţământ, de exemplu, am găsit acel numitor comun care ne permi-te să implementăm reforma fără încrâncenare, fără înveninare.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand