Ghenadie DONOS: „Am pășit în 2022 cu speranța că va fi un an mai bun și că pandemia va bate în retragere”

Am pășit într-un nou an. Nici 2021 nu a fost unul ușor pentru domeniul educație, care a continuat să se confrunte cu numeroase probleme. O parte din ele au fost soluționate, altele însă își așteaptă rândul. La început de an, „Vocea poporului” a solicitat un inter­viu președintelui Federației Sindicale a Educației și Științei (FSEȘ), Ghenadie Donos.

– Da, anul 2021 a plecat în istorie, și ar fi fost bine ca, odată cu el, să plece și o serie de probleme din agenda noastră sindicală. Cu regret, nu e așa, iar vorba lui Ion Creangă – aceea că „n-ar fi rău să fie bine”, rămâne mereu actuală.

Pășim în 2022 cu speranța că va fi un an mai bun decât precedenții doi și că pande-mia va bate în retragere. Or, la șirul lung de probleme cu care ne confruntăm, s-au mai adăugat și cele legate de necesitatea asi­gurării condițiilor sanitare în instituții, dar și relaționarea raporturilor de muncă între an­gajatori și angajați, luând în calcul cerințeledrastice impuse de autoritățile din sănătatea publică. La vechile bătăi de cap sa-u adăugat altele noi, multă lume pur și simplu nu mai rezistă acestor provocări și pleacă, iar cei rămași în sistem atenționează că activitatea didactică devine tot mai stresantă și nu este motivantă.

– Una dintre problemele dureroasecare a fost și rămâne salariile cadre­lor didactice. În 2022, acestea vor crește cu doar puțin peste cinci la sută. O creștere foarte mică și modestă, dacă e să luăm în calcul prețurile la produse sau tarifele la servicii, care au crescut în ultima perioadă.

– Așa este. Din nefericire, încercările gu­vernărilor de a face munca celor din școli și grădinițe mai atractivă și mai productivă sunt neesențiale în raport cu ceea ce ar trebui să se realizeze, iar tema salariului în R. Moldova este permanent „în gura lumii”, e una care stârnește frustrare și confuzie și generează mereu discuții aprinse.

Să ne oprim un pic mai detaliat la concep­tul de „Salariu minim”. El reprezintă, de fapt, valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar, pe care legislația muncii îl permite/stabilește angajatorilor ca să-l acorde unui sa­lariat. Deci, statul reglementează remunera­rea – prin stabilirea mărimii salariului minim pe țară. Doi parametri sunt foarte importanți la stabilirea salariilor – suma minimă garan­tată a salariului în sectorul real şi valoarea de referință pentru calcularea salariilor în sectorul bugetar. Asta teoretic, iar practic – cel mai bine vorbesc cifrele. Începând cu 1 ianuarie 2021, salariul minim garantat pe economie în secto­rul real în R. Moldova era stabilit la 2935 de lei pe lună sau 17,37 lei pe oră, calculat pentru un program complet de lucru de 169 de ore pe lună. Pentru sectorul bugetar, salariul minim era de 2200 de lei.

Ce am reușit noi, sindicatele, să obținem, în cadrul dialogului social cu actuala guverna­re e ca acest indiciu să fie stabilit, începând cu 1 februarie 2022, la cota de 3500 de lei în sec­torul real al economiei (se află în proiect) și 3100 de lei pentru bugetari, aprobat prin Legea 270, în vigoare de la 1 ianuarie 2022.

Asta ar însemna că minimul garantat pentru personalul non-didactic din domeniul educației este revizuit esențial. Dar avem oare motive pentru optimism? Comparând aceste valori cu minimul de existență, care în prezent constitu­ie 2200 de lei, luând în considerație creșterea galopantă a prețurilor la resursele energeti­ce și la produsele de primă necesitate, inclu­siv cele pentru hrană, devine clar că la aceste majorări salariale nu putem vorbi despre salarii decente în învățământ, despre o motivare a activității pedagogilor, a personalului din do­meniul educației naționale. O problemă dis­tinctă în acest aspect este și stabilirea/revizu­irea Valorii de referință, care la ora actuală este de 1800/1900 de lei pentru domeniul educație. Această cotă asigură majorarea salariului cu doar 5,6% în 2022, pe când inflația, potrivit datelor Băncii Naționale, va crește cu cel puțin 14%. În cadrul negocierilor cu guvernarea, sin­dicatele pledează permanent pentru un spor salarial anual de 10% și mai mult. În 2022, de asemenea, vom tinde spre acest obiectiv, iar pentru aceasta Valoarea de referință ar trebui să fie stabilită la suma de 2200 de lei. Toate argu­mentele noastre sunt pregătite și vor fi puse pe masa de negocieri, în cadrul dialogului social. Dacă guvernarea va accepta aceste argumente, misiunea noastră va fi realizată. În caz contrar, va trebui să aducem alte argumente.

Ca să fim mai convingători, îi îndemn pe toți să compare câteva cifre din statisticile ul­timului an din Moldova, în raport cu alte țări. De exemplu, ziceam că în R. Moldova salariul minim garantat pe economie este de 2935 de lei pe lună, adică aproximativ de 140 de euro. În Grecia, acest indiciu este de 758 de euro, în Spania – 1100 de euro, în Germania – 1614 euro, în Irlanda – 1724 de euro, în Luxemburg – 2200 de euro.

În concluzie, o tristă constatare a realităților de azi: când întregul câștig al unei persoa­ne merge pentru a plăti alimentarea și servi­ciile comunale, munca nu mai este un proces de dezvoltare economică, ci devine un act de supraviețuire, care se numește, de fapt, sclavie. Trebuie să schimbăm ceva în abordări, or, con­statarea este dură de tot.

– Ați menționat că nu veți ceda și veți insista în continuare ca autoritățile să dea curs solicitărilor sindicaliștilor. Şi dacă vă veți lovi de aceeași poziție refractară a guvernanților, cum va proceda FSEŞ?

– Este regretabil că în decembrie 2021 s-a ajuns la acțiuni de stradă, noi am cerut doar să fie respectată Legea. Pledăm pentru un dialog social permanent, ne dorim ca dialogul să nu fie unul formal, ci cu argumente și efecte bazate pe studierea realităților din sistem și pe doleanțele membrilor de sindicat. Iar ei își doresc înlăturarea carențelor și a inechităților, asta ne-o cer și nouă, și celor de la guvernare. Doar că pentru noi ei sunt membri de sindicat, iar pentru ei – alegători.

Deci, vom dialoga aducând argumente. Vom monitoriza situația din colectivele peda­gogice și vom afla opinia colegilor din sistem și a partenerilor sociali vizavi de schimbările care urmează a fi realizate în Legea 270, în condițiile de remunerare a muncii. Mizăm pe o colaborare și pe o înțelegere din partea parte­nerilor de dialog social.

În caz dacă ne vom lovi de aceeași poziție refractară a guvernanților, de lipsa dorinței lor de a ne auzi, vom recurge la acțiuni con­crete, în limita prevederilor legale, pentru a fi auziți, inclusiv la acțiuni de stradă, ca ultim argument.

– La sfârșitul anului trecut a avut loc ședința Comisiei naționale pentru consul­tări și negocieri colective în componență actualizată, din care faceți parte și dvs. Sindicatele au salutat reluarea di­alogului social pe această platformă. Ce vă propuneți să obțineți în urma acestor consultări?

– Dialogul social este o parte esențială din activitatea sindicală și una dintre cele mai „vi­zibile” pentru membrii de sindicat. Convențiile Colective de Muncă sunt și ele un instrument important de reglementare a relațiilor de muncă și oferă salariaților un șir de drepturi și posibilități care pot și trebuie negociate atât la nivelul domeniului de activitate, cât și la nivel de instituție. Mă bucură faptul că în domeniul educației avem încheiate contracte colective de muncă practic în toate organizațiile sindica­le primare, pe când acum câțiva ani acest lucru era realizat în 60-70% din instituții, având un caracter formal. Astăzi putem deja vorbi de o etapă la care negocierea contractelor colecti­ve de muncă a devenit un obiectiv important al tuturor liderilor sindicali de toate nivelurile. Important este să monitorizăm atent aplicarea/implementarea prevederilor Convențiilor Co­lective nivel de ramură 2021-2025. Or, această realizare face parte, practic, din activitatea zilnică a FSEȘ, fapt care ne-a ajutat să scoatem la iveală unele carențe și, desigur, urmează ca pe parcursul anului 2022 să le eliminăm prin perfecționarea convenției, și anume – prin semnarea, în acest sens, a unui Acord adițional între partenerii sociali – Ministerul Educației și Cercetării și Federația Sindicală a Educației și Științei.

O platformă importantă de dialog cu parte­nerii, dar și un instrument de lucru pentru par­tenerii sociali este și Comisia națională pentru consultări și negocieri colective. La ultima ședință a acestui organism s-a aprobat un Plan promițător de activitate pentru anul 2022, de realizarea căruia depinde activitatea domenii­lor de bază ale economiei naționale, activitatea normală și eficientă a instituțiilor bugetare.

Personal, consider că dialogul social este cea mai bună cale de soluționare a proble­melor din sistem și avem exemple concrete pentru a demonstra că acest instrument func-ționează.

Suntem în așteptarea unor rezultate con­crete, care ar trebui să vină în urma activității Comisiei naționale pentru consultări și nego­cieri colective în anul 2022, or, de câțiva ani am asistat doar la schimbări de guverne, iar în acest răstimp problemele s-au acumulat fără a fi rezolvate.

– Cu ce urare și cu ce gânduri veniți la acest început de an către cadrele didactice din țară pe care le reprezentați și pentru care depuneți toate eforturile să le rezolvați problemele cu care se confruntă?

– Am dori ca mișcarea sindicală să devină un sprijin real pentru oamenii muncii, or, în ultimii ani, s-au acumulat probleme atât la nivel de organizații primare, cât și la nivelul conducerii sindicatelor, inclusiv există carențe și la capito­lul imagine a sindicatelor în societate. Inițierea în 2021, de către FSEȘ, a unor schimbări în acest sens, dar și realizarea acestor schimbări de imagine din cadrul CNSM, vor fi un obiec­tiv important și în anul 2022, iar consolida­rea mișcării sindicale va fi un obiectiv strategic pentru Congresul IV al CNSM din iunie 2022.

Ne bucură faptul că, într-un final, Comite­tul Confederal al CNSM a decis păstrarea va­riantei tipărite și promovarea prin abonare a ziarului sindicatelor, „Vocea poporului”. FSEȘ a fost în acest sens consecvent, solicitând și colegilor din alte federații să susțină presa sindicală pe toate căile.

În noul an ne dorim cu toții un trai mai bun, să ieșim din această criză pandemică, să fim consolidați, solidari și să reușim să soluționăm cât mai multe probleme înaintate de către membrii noștri de sindicat.