Foto: theguardian.co.uk
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Garanţii pentru participanţii la negocieri collective
|
|
Sindicaliștii de la unitatea la care muncesc i-au propus angajatorului negocierea și încheierea unui contract colectiv de muncă. Care sunt garanțiile de care beneficiază participanții la negocierile colective?
Anatolie Țuțu, Orhei |
Persoanele care participă la negocierile colective, la elaborarea proiectului contractului colectiv de muncă sau al convenţiei colective, potrivit art. 29 din Codul muncii, se eliberează de la munca de bază, cu menţinerea salariului mediu pe termenul stabilit prin acordul părţilor, de cel mult trei luni. Reprezentanţii salariaţilor care participă la negocierile colective, în perioada desfăşurării acestora, nu pot fi supuşi sancţiunilor disciplinare, transferaţi la altă muncă sau concediaţi fără acordul prealabil al organului care i-a împuternicit, cu excepţia cazurilor de concediere prevăzute de prezentul cod pentru comiterea unor abateri disciplinare (art. 29, alin. (3) din Codul muncii).
Stricăciunile trebuie să le repare cel cu vina
|
|
Ce prevede legislația în cazul în care un salariat se face vinovat de cauzarea unei pagube materiale angajatorului?
Andrei Vultur, Chișinău |
Salariatul vinovat de cauzarea angajatorului a unui prejudiciu material îl poate repara benevol, integral sau parțial.
Potrivit art. 343, alin. (2) din Codul muncii, se permite repararea prejudiciului material cu achitarea în rate, dacă salariatul şi angajatorul au ajuns la un acord în acest sens. În acest caz, salariatul prezintă angajatorului un angajament scris privind repararea benevolă a prejudiciului, cu indicarea termenelor concrete de achitare. Dacă salariatul care şi-a asumat acest angajament a încetat raporturile de muncă cu angajatorul, datoria neachitată se restituie în modul stabilit de legislaţia în vigoare, adică prin instanța de judecată.
Angajatorul reține de la salariatul vinovat, printr-un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), suma prejudiciului material care nu depășește salariul mediu lunar. Acest ordin trebuie să fie emis în termen de cel mult o lună din ziua stabilirii mărimii prejudiciului.
Dacă suma prejudiciului material ce urmează a fi reținută de la salariat depăşeşte salariul mediu lunar sau dacă a fost omis termenul menţionat (cel mult o lună), reţinerea se efectuează conform hotărârii (deciziei) instanţei de judecată (alin. 2 al art. 344 din Codul muncii).
