Implementarea în ţara noastră a unor standarde ocupaţionale conforme celor europene ar permite forţei de muncă autohtone să-şi găsească de lucru după profesie, inclusiv în spaţiul comunitar, şi să concureze cu lucrătorii de acolo. Acest proces este însă abia la început, iar pe alocuri suspendat deja şi doar graţie unor proiecte de finanţare externă lucrurile mai sunt impulsionate.
Un nou proiect de acest fel, în valoare de 300 de mii de dolari SUA, ar putea fi implementat în timpul apropiat, cu sprijinul Băncii Mondiale. El se va axa pe optimizarea procesului de corelare a formării profesionale cu cerinţele pieţei muncii.
Stela Grigoraş, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţii Băncii Mondiale, pentru a discuta aspecte legate de semnarea unui memorandum cu privire la acordarea grantului în valoare de 300 de mii de dolari.
„Apreciem implicarea partenerilor externi în promovarea politicilor ocupaţionale şi reiterăm angajamentul autorităţilor publice moldoveneşti în ceea ce priveşte semnarea memorandului, dar şi implementarea proiectului respectiv”, a menţionat Stela Grigoraş.
 |
Apreciem contribuţia partenerilor externi în promovarea politicilor ocupaţionale |
Beneficiari ai grantului vor fi Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Biroul Național de Statistică.
Scopul proiectului este sprijinirea ţării noastre în efortul său de a-și îmbunătăți datele statistice, dar și capacitățile analitice de planificare, luare a deciziilor și monitorizare a politicii de corelare a formării profesionale cu necesitățile pieței muncii. Activităţile planificate în cadrul proiectului se referă la
elaborarea și implementarea modulului cu privire la barierele de angajare, în special, mobilitatea geografică şi competenţele solicitate pe piaţa muncii.
La rândul său, Nicolae Suruceanu, secretar confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a apreciat că sistemul existent de pregătire profesională a muncitorilor calificaţi provine din trecut. În mare parte, acesta a rămas în urma tendinţelor actuale, iar pregătirea lucrătorilor nu este corelată cu cererea de pe piaţa forţei de muncă.
Între timp, însă, au apărut noi profesii, utilaje, tehnologii, materiale, şcolile profesionale au fost optimizate, unele au fuzionat, altele au trecut prin diverse metamorfoze, au fost create centre de excelenţă pentru pregătirea diferitor muncitori calificaţi. Totuşi, aceste procese se află abia la început.
Şcolile de meserii
Totodată, de vreme ce industria ţării noastre este slab dezvoltată, nu este uşor să fie implementată practica ţărilor europene, care au trecut la sistemul şcolilor de meserii. În cadrul acestora, ucenicii învaţă maximum un an şi cel mult jumătate din acest timp este dedicat studiilor teoretice, iar restul – activităţii practice la unităţile economice.
În situaţia din ţara noastră, când majoritatea întreprinderilor nu funcţionează la capacitate deplină, mulţi angajatori nu vor să-şi asume răspunderea de a lua la practică elevi ai şcolilor profesionale, care ulterior să poată rămâne pentru a munci la aceleaşi unităţi economice. În consecinţă, majoritatea absolvenţilor acestor şcoli profesionale nu se pot angaja în câmpul muncii şi, respectiv, completează rândurile şomerilor.
Problema e că standardele profesionale elaborate în trecut nu corespund celor europene. În acest scop au fost create câteva comitete sectoriale, din care fac parte reprezentanţi ai fiecăruia dintre cei trei parteneri de dialog social. Standardele elaborate de aceşti experţi sunt încă destul de puţine şi, dacă ar fi dusă la bun sfârşit această reformă, pregătirea profesională şi atestatele eliberate în ţara noastră ar fi recunoscute în spaţiul european.
Din cauza instabilităţii prin care trece ţara noastră, dar şi a insuficienţei mijloacelor financiare, acest proces este suspendat de ceva vreme, comitetele sectoriale pentru elaborarea şi implementarea standardelor ocupaţionale europene nu activează. Lucrurile mai avansează câte puţin datorită finanţărilor externe.
Preluarea standardelor
În situaţia actuală, o soluţie ar fi traducerea standardelor europene din alte limbi sau adaptarea celor româneşti, care au fost deja implementate şi chiar ajustate semnificativ. Mai mult, partea română s-a oferit să ne ajute în această privinţă, este dispusă chiar să delege experţi în acest scop.
Adevărul e că, în ţările europene, şi numărul persoanelor cu studii superioare este mult mai mic decât în ţara noastră. Cei mai mulţi dintre elevi beneficiază de orientare profesională încă din şcoală şi ştiu dinainte unde vor activa după absolvire, iar în timpul uceniciei lucrează o parte a zilei şi câştigă şi ceva bani.
Un alt aspect important ţine de automatizarea proceselor tehnologice. În legătură cu aceasta, până în 2030-2050, aproximativ 40 la sută din locurile de muncă ar putea fi ocupate de roboţi. Totodată, în prezent, ia amploare lucrul casnic, oamenii încheie contracte şi lucrează la calculator acasă.
Cu toate acestea, problema pregătirii profesionale a muncitorilor rămâne actuală, iar trecerea la noile standarde ocupaţionale este prevăzută şi în Acordul de Asociere a ţării noastre la Uniunea Europeană. Directivele în această materie urmează a fi implementate de ţara noastră în termene cuprinse de la trei până la 15 ani, a mai precizat Nicolae Suruceanu.
