Anual, în Republica Moldova sunt traumatizați în urma accidentelor de muncă aproximativ 500 de salariați, dintre care își pierd viața în jur de 40 de lucrători. Indicii maladiilor profesionale sunt destul de nesemnificativi și se află în descreștere pe an ce trece. În anul 2012, au fost înregistrate 12 cazuri de boli profesionale, în 2013 – șase, iar pe parcursul anilor 2014-2015, oficial, în Republica Moldova nu au fost depistate deloc boli profesionale. Numai două cazuri de astfel de maladii au fost înregistrate pe parcursul anului trecut.
Pentru comparaţie, în Finlanda, ţară care are o populaţie de 5,4 mln. de locuitori, se înregistrează anual peste patru mii de cazuri de boli profesionale. Asta însă nu înseamnă că noi avem condiții mai bune de muncă, dar că multe boli profesionale nu sunt înregistrate oficial. Date în acest sens a prezentat recent, la Chişinău, Gheorghe Burbulea, şef-adjunct al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, în cadrul unui seminar privind securitatea şi sănătatea în muncă, organizat de Federaţia Sindicatelor din domeniile Cooperaţiei de Consum, Comerţului şi Antreprenoriatului „Moldsindcoopcomerţ”.
„În Republica Moldova, a dispărut medicina ocupaţională. Angajaţilor din sănătatea publică li se achită un salariu în jur de 2400 de lei. În astfel de condiţii, în raioane lipsesc specialişti în medicina muncii, astfel că bolile profesionale practic nu sunt diagnosticate. Proiectul de ratificare a Convenţiei nr. 161 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind medicina ocupaţională se află la Guvern încă din anul 2008. Potrivit prevederilor convenţiei respective, la evaluarea factorilor de risc chimici, biologici, fizici, trebuie să participe neapărat şi un medic, ceea ce la ora actuală în țara noastră nu se respectă. Mai mult, în anul 2012 a fost abrogată o prevedere a Codului muncii, care obliga prezenţa unui medic la întreprinderile unde activează cel puţin 300 de salariaţi. În astfel de condiţii, cum să înregistrăm boli profesionale?”, a ţinut să menţioneze Gheorghe Burbulea.
Sursa citată a opinat, totodată, că „moratoriul asupra controlului de stat a condus la faptul că s-a majorat numărul accidentelor de muncă mortale. De asemenea, a crescut numărul persoanelor cu dizabilităţi, ca urmare a accidentelor de muncă ce s-au produs în perioada aplicării moratoriului”.
Valeria Tricolici, preşedinta Federaţiei „Moldsindcoopcomerţ”, a spus că
seminarul reuneşte mai mulţi salariaţi ai Şcolii profesionale nr. 2 din Chişinău, în frunte cu directorul.
„Prin astfel de seminare, ne propunem să prevenim accidentele de muncă. Instruiri privind securitatea şi sănătatea în muncă organizăm la toate instituţiile şi întreprinderile afiliate federaţiei, conform legislaţiei în vigoare. După finalizarea seminarului, salariaţii Şcolii profesionale nr. 2 vor transmite cunoştinţele acumulate şi elevilor, astfel ca aceşti discipoli să poată preveni accidentele la locul de muncă”, a specificat sursa citată.
Nina Costovici, director-adjunct al Şcolii profesionale nr. 2, a menţionat că anual absolvesc instituţia pe care o conduce peste 400 de elevi, la specialităţile: bucătar, cofetar, brutar, barman, chelner, vânzător de produse alimentare, vânzător de produse nealimentare, controlor-casier, lucrător la pensiune turistică.
Dorin Suruceanu, şef de direcţie la Institutul Muncii, a opinat că uneori înşişi salariaţii sunt de vină pentru producerea accidentelor de muncă, deoarece acceptă din start locuri de muncă ce prezintă riscuri majore pentru sănătate.
La finele seminarului, 11 salariaţi ai Şcolii profesionale nr. 2 au trecut o testare, după care au primit certificate de absolvire a cursului securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
