Fiecare al patrulea copil din Republica Moldova trăiește în sărăcie extremă

În anul care se încheie, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a cres­cut cu două procente față de 2020, ajungând la aproximativ 27 la sută. Datele se conțin într-un raport al Biroului Național de Statistică (BNS).

Potrivit raportului, în condițiile în care, în anul 2020, rata sărăciei absolute pe ansamblul populației a constituit 26,8%, rata sărăciei în rândul copiilor a consti­tuit 26% fiind în creștere cu două puncte procentuale față de anul precedent (24%). În același timp, de sărăcie extremă suferă 10% dintre copii, față de 10,8% din total populație.

Copiii de la sate, mai săraci

Situația copiilor diferă semnificativ, în funcție de mediul de reședință al copilu­lui. Copiii din mediul rural sunt expuși unui risc de sărăcie mult mai mare decât copiii din orașe. Astfel, rata sărăciei absolute în rândul copiilor din mediul rural a constituit 35,7%, în anul 2020, față de 12,5% în cazul copiilor din mediul urban. Discrepanțele mari între zonele urbane și cele rurale țin de sărăcia extremă. Rata sărăciei extreme în rândul copiilor din mediul rural, în anul 2020, a constituit 14,2%, față de 4,2% în cazul copiilor din mediul urban.

„Visează să aibă o casă a ei”

În satul Ivancea, raionul Orhei, am găsit o familie cu șapte copii, toți minori. Potrivit mamei acestora, Diana Condrea, nici casa în care locuiește nu este a lor. Ei o închiria­ză de la un sătean deja de 12 ani.

„Visul meu este să am o casă. – Dar aici unde stați? – Noi acum suntem cu chi­rie. Nu-i casa noastră. – Dar de la cine o închiriați? – Asta este de la un om. Noi tră­im deja de 12 ani aici”, spune mama celor șapte copii.

Din toată familia, oficial lucrează doar tatăl, care are un salariu modest, iar banii nu le ajung nici măcar pentru strictul ne­cesar.  „Ce salariu are soțul? – 6000 de lei. – Și vă ajunge 6000 pentru șapte copii? – Ajunge, cu puțin. – Și ajutor cât aveți de la stat? – De la stat ajutor nu avem. – 700 de lei pentru un copil doar? – 740 și gata, pe acest mic și gata”, mărturisește femeia.  Copiii din această familie demult nu mai cred în sărbători, iar la jucării, dulciuri sau haine noi nici nu așteaptă.

Semn că statul eșuează

Potrivit Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, atunci când copiii trăiesc sub limita sărăciei, se în­calcă drepturile la viață, la supraviețuire, la dezvoltarea armonioasă a copilului și la dreptul la bunăstare. Iar acestea sunt condiții pe care statul are obligația să le ia asupra sa.

„Copiii sunt într-o sărăcie și mai mare față de anul trecut, asta ne vorbește des­pre degradare, dar nu avem o avansare spre oferirea copiilor a unui mod de viață sănătos. Statul eșuează în elaborarea po­liticilor și în suportul acordat familiilor în care sunt crescuți copii. Politicile nu sunt adaptate la necesitățile copiilor și familiilor vulnerabile”, susține Maia Bănărescu.

Ea spune că soluția principală pentru a scăpa de sărăcie este ca statul să-și înde­plinească obligațiile și să ofere salarii de­cente, iar dacă nu poate, atunci să ceară ajutor instituțiilor internaționale.

„În afară de prestațiile sociale, aici ar fi vorba de locuri de muncă bine plătite și, totodată, cetățenii să aibă susținere în funcție de numărul copiilor. Prestațiile so­ciale să fie mai considerabile atunci când sunt mai mulți copii”, conchide Maia Bă­nărescu.

În anul 2020, cea mai înaltă rată a sărăciei a fost înregistrată în rândul copi­ilor din familiile cu trei și mai mulți copii, care constituia mai mult de 40 la sută din numărul total de familii. Cea mai mică rată a sărăciei a fost înregistrată în cazul copi­ilor cu ambii părinți salariați – puțin peste 10 la sută.