Gospodăriile agricole care au înregistrat pierderi în urma secetei din primăvara acestui an ar putea primi ajutor din partea statului. Cel puţin asta au declarat factorii guvernamentali într-o şedinţă convocată în această problemă. Deocamdată nu e clar însă despre ce fel de suport este vorba, de vreme ce nici efectele secetei nu au fost estimate încă.
Chiar dacă în primele zile ale lunii curente în ţara noastră au căzut precipitaţii, pe alocuri destul de mari, fermierii spun că acestea vor atenua doar unele dintre consecinţele secetei, dar recoltele rămân a fi afectate destul de grav.
Numărul de boabe în spic este deja determinat şi va fi mai mic decât în cazul unui an cu precipitaţii la vreme. Rămâne de văzut şi care va fi mărimea boabelor, a apreciat Alexei Micu, fermier din Olişcani, Şoldăneşti. Producătorul spune că ar fi mulţumit dacă ar obţine măcar o treime din recolta planificată.
În calitatea sa de vicepreşedinte al Alianţei Lanţului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova – MOVCA, Alexei Micu afirmă că şi fermierii care practică în acest an agricultură organică suportă pagube în urma secetei.
Agricultură organică
În unele cazuri, însă, diferenţa dintre terenurile pe care este practicată cultivarea ecologică şi cele pe care au fost introduse tot felul de îngrăşăminte şi stimulatori de creştere poate fi observată cu ochiul liber. Astfel, pe acestea din urmă, grâul a pornit să crească intens până când s-a epuizat rezerva de apă, iar apoi acesta a început a se usca.
Alexei Micu consideră că în acest moment este greu de făcut estimări şi pronosticuri privind nivelul daunelor sau volumul recoltelor, mai ales că şi cantitatea de precipitaţii variază foarte mult de la nord la sud, de la un raion la altul şi chiar între localităţi. Mai mult, poate să pară paradoxal, dar unele terenuri semănate toamna trecută mai târziu şi pe care grâul a răsărit abia în primăvară, sunt mai puţin afectate.
Unii fermieri din centrul ţării raportează o situaţie mai gravă decât cea descrisă mai sus. Alexei Ivanov din Mălăieşti, Orhei,
susţine bunăoară că a semănat grâu de toamnă pe 280 de hectare şi nu va recolta nimic. Asta cu toate că a contat pe puţinele precipitaţii din toamna trecută, pe efectuarea la timp a lucrărilor. Or, grâul său este complet uscat.
Scepticism vs. speranţă
Alexei Ivanov este sceptic şi cu privire la recolta de orz sau rapiță, în pofida precipitaţiilor căzute recent. El speră ca măcar culturile de porumb și floarea–soarelui să fie salvate.
În acelaşi timp, unii dintre fermierii prezenţi la consfătuirea sus-menţionată au constatat că recoltele din acest an ar putea constitui, în medie, cam jumătate din ceea ce s-a planificat. Astfel, Nicanor Buzovoi, fermier din raionul Ungheni, a accentuat în cadrul consfătuirii respective gravitatea problemelor generate de secetă și a pledat pentru schimbarea abordărilor în administrarea terenurilor agricole și în dezvoltarea sectorului zootehnic.
Totodată, Igor Tagadiuc, preşedintele Cooperativei de Întreprinzători „Agrostoc”, a remarcat că în zona de nord a ţării, în care activează, starea semănăturilor ar fi fost mai puțin afectată decât în centrul și sudul republicii.
Semănaturile au fost mai puțin afectate în nord decât în centru şi sud
În schimb, Ion Perju, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, a calificat situația provocată de secetă drept fără precedent. Cu toate că sunt şi gospodării care au avut puțin de suferit, majoritatea dintre acestea probabil vor fi puternic afectate.
Ministerul de resort a inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și, în măsura posibilităților, a fiecărei gospodării. Soluțiile pentru depășirea consecințelor secetei vor fi elaborate în urma evaluării iniţiate de specialiştii ministerului şi a prioritizării problemelor identificate.
Reprezentanţii Guvernului au anunţat că întreprinderile agricole vor fi susţinute cu un set de instrumente, printre care subvenționarea dobânzilor la credite, şi au precizat, totodată, că ţara noastră dispune de rezerve alimentare suficiente.
