Este o diferență substanțială între mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă ridicată de femei în raport cu cea a bărbaților, iar în cadrul legal există prevederi inechitabile care contribuie la acest decalaj. Cel puțin, aceasta este concluzia studiului „Elemente de inechitate în stabilirea pensiei minime în Republica Moldova: cauze, consecințe și soluții de remediere”, prezentat recent.
Potrivit notei analitice, o provocare serioasă în cadrul sistemului social din Republica Moldova se referă la inegalitățile și inechitățile de gen în ocuparea, avansarea în carieră și remunerarea muncii. Rata de ocupare a femeilor este mai mică decât cea a bărbaților, pozițiile atinse în ierarhia organizațională sunt, în general, inferioare în raport cu cele atinse de bărbați, iar remunerarea muncii – mai mică. Salariul mediu al femeilor, chiar dacă ținem cont de diferența de ore lucrate, este cu 13-14% mai mic decât al bărbaților.
„Cu alte cuvinte, societatea moldovenească are probleme grave de inechitate de gen pe durata vieții economice active și această inechitate se propagă pe orizonturi lungi de timp, reflectându-se și în mărimea pensiei”, a precizat expertul Valeriu Prohnițchi, autorul studiului.
De asemenea, analiza arată că stagiul de cotizare este un parametru esențial care influențează și politicile de majorare sau indexare a pensiilor și care poate crea efecte colaterale neașteptate. De exemplu, în 2021 a fost majorată pensia minimă pentru limita de vârstă la de la 1188 de lei la 2000 de lei. Începând cu 1 octombrie anul trecut, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, au început să ridice o pensie minimă de 2000 de lei lunar. Cea mai mare parte din acești beneficiari sunt femei, prin urmare, majorarea dată influențează echitatea de gen a pensiilor. Documentul a fost transmis Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Situația este tristă, iar dacă nu luăm măsuri, va fi și mai tristă
În opinia Liubei Rotaru, președinta Comisiei de Femei din cadrul CNSM, prezentă la evenimentul de lansare, inechitățile la stabilirea pensiei minime sunt rezultatul unui sistem de salarizare imperfect.
„Cele mai grav sunt afectate femeile din mediul rural. În prezent, situația este tristă, iar dacă nu luăm măsuri, în viitor va fi și mai tristă. O altă întrebare la care trebuie să căutăm răspuns e cum rămâne cu persoanele care muncesc cu ziua, așa-numiții zilieri, pentru că nu le asigurăm nici polița de asigurare medicală, și nici nu sunt protejați de sistemul de asigurări sociale”, a menționat Liuba Rotaru.
Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și de AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației „Friedrich Ebert”.
Pensia medie a femeilor este mai mică decât cea a bărbaților, iar în ultimele două decenii decalajul a crescut continuu. În perioada 2015-2021, diferența a variat între 15% și 22%. La 1 ianuarie 2022, pensia medie pentru limita de vârstă calculată femeilor era de 2 432 de lei, cu 18% sub pensia medie a bărbaților – 2960 de lei. Principalii factori care generează o atare inechitate este stagiul mai mic de cotizare al femeilor – 37,7 ani în 2021, față de cel al bărbaților – 40 de ani. De asemenea, e vorba de veniturile mai mici acumulate de actualele pensionare pe durata vieții economice active.
Totodată, majoritatea femeilor muncesc în sectoare cu venituri mici. În mare parte, funcțiile de conducere în organizații sunt deținute de bărbați. Femeile sunt mai mult afectate de șomaj, comparativ cu bărbații. În continuare, persistă fenomenul discriminării salariale de gen – decalajul dintre salariile bărbaților și cel al femeilor este de circa 14%.
