Federația Sindicală „Sănătatea” a expediat revendicările adoptate în unanimitate la Congresul VII din 23 octombrie 2020 către organele de conducere ale Republicii Moldova.
Documentul înaintat prevede sporirea protecţiei sociale şi economice a angajaţilor din sistemul medical și a fost remis pentru informare, luare de atitudine și întreprinderea măsurilor corespunzătoare Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Revendicarea nr. 1 stipulează respectarea, fără derogare de la Legea nr.1593/2002 „Cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală”, a sumei transferurilor din bugetul de stat în fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru asigurarea categoriilor de persoane asigurate de Guvern.
Revendicarea respectivă este argumentată astfel de Federația Sindicală „Sănătatea”: În contextul în care, conform Raportului de executare a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019, circa 65% dintre persoanele integrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală fac parte din categoriile de persoane neangajate pentru care Guvernul are calitatea de asigurat, Statul trebuie să-și exercite această funcție în măsură deplină, fapt ce ar majora substanțial Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
Or, finanțarea prioritară a sistemului de sănătate este un factor de conștientizare a conducerii Republicii Moldova, întrucât medicina performantă este foarte costisitoare.
Pentru asigurarea populației cu servicii medicale de calitate, echitabile și la timp, medicina trebuie finanțată prioritar de Stat în volum suficient, cu precădere pentru categoriile de persoane neangajate, pentru care Statul are calitatea de asigurat.
De asemenea, sindicaliștii au cerut stabilirea mărimii primei de asigurare în formă de sumă fixă, fără derogare de la prevederile art. 17 alin. (4) din Legea nr. 1585/1998 „Cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală”, prin aplicarea primei de asigurare în formă de contribuție procentuală la salariul mediu anual, prognozat pentru anul respectiv în baza indicatorilor macroeconomici.
Printre revendicări se mai numără și instituirea, la nivel de administraţie publică locală (raion, municipiu), a unui organ de coordonare a tuturor unităţilor medicale, indiferent de forma juridică de proprietate, amplasate pe teritoriul administrației publice locale.
În opinia Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova, un astfel de organ de coordonare sau subdiviziune instituită în cadrul aparatului administrației publice locale, menită să coordoneze toate segmentele sistemului de sănătate (sănătate publică, asistența medicală primară, asistența medicală spitalicească și specializată de ambulatoriu, asistența medicală urgentă prespitalicească, asistența medicală stomatologică, farmaceutică etc.), ar reprezenta un instrument de realizare a puterii locale în garantarea dreptului general și necondiționat al cetățenilor la ocrotirea sănătății, care va duce la eficientizarea nivelului de gestionare a activității medicale pe întreg teritoriul (raion, municipiu), cu precădere în situații excepționale legate de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau de declararea stării de urgență în sănătate publică.
Elaborarea şi adoptarea normelor de muncă și a normativelor de personal pentru toate categoriile de lucrători din instituțiile medico-sanitare și farmaceutice, inclusiv pentru personalul non-medical, este o altă revendicare a sindicatului.
Din momentul adoptării Codului muncii, autoritățile publice centrale (ramurale) au fost obligate să elaboreze normele-tip de muncă și să le aprobe în modul stabilit de Guvern.
„Cu regret, până în prezent, în sectorul sănătății nu sunt elaborate și aprobate de către Guvern normele-tip de muncă, conform prevederilor Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 98/2013”, se arată în documentul remis factorilor de decizie.
Ajustarea sistemului de plată
Perfecționarea și ajustarea continuă a sistemului de plată a muncii angajaților din instituțiile medico-sanitare publice prin înaintarea propunerilor concrete și argumentate, care să asigure salarii echitabile, precum și transparență în cadrul structurii salariului, este o altă solicitare.
În baza multiplelor sesizări și intervenții din partea colectivelor de muncă, Federația Sindicală „Sănătatea” își propune să înainteze următoarele:
- stabilirea salariilor după principiul „remunerare egală pentru același tip de muncă”: problema abordată de lucrătorii medicali care activează în sfera de ionizare (radiologie), care beneficiază de salarii mai mici comparativ cu personalul medical din serviciul medicinei nucleare;
- stabilirea salariilor mai mari pentru asistentele medicale care activează în serviciul de chirurgie și anesteziologie (o grilă de salarizare separată), similar medicilor din acest serviciu;
- reducerea decalajului dintre mărimea salariilor cadrelor medicale și a cadrelor non-medicale care a fost creat după ultimele majorări salariale implementate exclusiv pentru personalul medical;
- reintroducerea normei privind obligativitatea de a stabili și a planifica mijloace financiare în mărime de minim un fond lunar de salarizare, pentru acordarea premiilor și ajutoarelor materiale angajaților, în scopul stimulării și protejării acestora.
Recunoaşterea oficială a bolii COVID-19 ca boală profesională, cu modificarea şi completarea respectivă a „Listei bolilor profesionale” din Anexa nr.1 la Regulamentul sanitar privind modul de cercetare şi stabilire a diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1282/2016, este cea de-a șasea revendicare.
„Noul virus SARS-COV-2 a condus la agravarea extrem de periculoasă a condiţiilor de muncă ale lucrătorilor medicali, cu consecințe fără precedent pentru sănătatea şi viaţa lor. Pe lângă măsurile de susţinere materială a lucrătorilor medicali întreprinse de autorităţi, sunt necesare unele garanţii suplimentare pentru personalul medical care activează în procesul de cercetare, diagnosticare şi tratament al bolnavilor cu COVID-19”, susțin sindicaliștii.
De asemenea, se mai solicită modificarea și completarea Legii privind sistemul public de pensii nr.156/1998, art.41. Modificarea și completarea „Listei locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite, în temeiul cărora se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 256/ 2018 din 27.03.2018, Capitolul VII, Instituțiile de ocrotire a sănătății, cu următoarele cuvinte: „Medici, asistenţi medicali, surori medicale inferioare care lucrează în secţii pentru tratamentul bolnavilor cu infecţia COVID-19”.
„Modificările actelor normative respective sunt argumentate de condiţiile foarte grele şi extrem de periculoase pentru viaţa şi sănătatea lucrătorilor medicali. Adoptarea lor va încuraja cadrele medicale să activeze în condiţiile extrem de periculoase din secţiile spitaliceşti pentru tratamentul bolnavilor cu COVID-19, va contribui la stabilitatea forţei de muncă şi reţinerea cadrelor medicale calificate în instituţiile respective”, este argumentarea sindicaliștilor.
Statutul special al lucrătorului medical
Printre revendicări este și elaborarea și promovarea, în comun cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și cu parlamentarii, a unui proiect de lege privind „Statutul special al lucrătorului medical”.
Această revendicare are drept argumentare condițiile dificile în care lucrătorii medicali își exercită atribuțiile de serviciu, precum și suprasolicitarea fizică și neuropsihică, iar Statul are obligația de a proteja lucrătorii din această ramură.
Astfel, lucrătorii din sistemul medical ar trebui să fie încadrați în categoria angajaților cu statut special și să beneficieze de anumite facilități și garanții speciale:
- Facilități la pensionare, cu drept la pensie anticipată și anticipată parțial;
- Drepturi extinse la concedii suplimen-tare;
- Dreptul la asistență medicală gratuită și medicamente gratuite;
- Scutire de la plata impozitului pe imobil, aflate în proprietate/coproprietate și alte facilități fiscale;
- Drepturi extinse la salarizare;
- Reduceri sau scutiri la utilizarea mijloacelor de transport în comun;
- Facilități la acordarea biletelor de tratament sanatorial în instituțiile balneo-sanatoriale.