Experiența României în domeniul ocupării forței de muncă va fi aplicată în Republica Moldova

 

O delegație a Republicii Moldova, din care au făcut parte reprezentanţi ai Mi­nisterului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, ai Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Moldova (ANOFM), Ministerului Educației, ai Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), dar şi ai altor instituţii şi organizaţii  au efectuat, recent, o vizită de studiu în România.

 

Scopul vizitei a fost schimbul de ex-periență și bune practici în domeniul ocu­pării forţei de muncă, axate în special pe angajarea tinerilor, îmbunătăţirea măsu­rilor de promovare a antreprenoriatului în rândul tinerilor, instruirea la locul de muncă, precum şi îmbunătăţirea capacită­ţilor instituţionale aferente ale ANOFM, în vederea implementării măsurilor active pe piața muncii din Republica Moldova.

În contextul elaborării unui nou Proiect de lege privind stimularea ocupării forţei de muncă și introducerea unui șir de mă­suri active pe piaţa forţei de muncă, au fost organizate întâlniri cu reprezentanții mai multor instituții din România cu competențe în domeniu, cum ar fi: Minis­terul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Me­diul de Afaceri, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din București, Centrul Regional de formare pentru adulți din Brașov și Incubatorul de Afaceri din Giurgiu.

Potrivit Anei Moldovanu, consultant superior în Departamentul protecție so­cial-economică al CNSM, la întrevederi­le desfășurate cu reprezentanții Direcției politici de ocupare, competențe și mobi­litate profesională și ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă din cadrul Ministerului Muncii și Justiției So­ciale (București) s-a discutat despre poli­tica statului în domeniul ocupării forței de muncă, despre Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2014-2020. În contextul Strategiei, ținta de ocupare sta­bilită de România pentru anul 2020 este de 70% pentru populația în vârstă de 20-64 de ani. Actualmente, rata de ocupare este de 66,3%. Rata șomajului, conform meto­dologiei BIM, este de 5,9%, în București – 2,0%. După aderarea la Uniunea Euro­peană, a avut loc o creștere explozivă a numărului de migranți pentru muncă. Ac­tualmente, peste trei milioane de cetățeni români muncesc peste hotarele țării, însă, odată cu creșterea salariilor, se înregistrea­ză cazuri de revenire a lucrătorilor, care sunt angajați în câmpul muncii în calitate de dulgheri, lăcătuși etc., salariul cărora în România este de circa 700 de euro lunar.

„Măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă, adoptate la sfârșitul anului 2016, încurajează în mod real atât persoa­nele neocupate, cât și angajatorii, prin di­ferite forme de stimulare a creării de noi locuri de muncă. Spre exemplu, șomerii care în perioada în care beneficiază de indemnizație de șomaj se încadrează într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își au domi­ciliul stabil, beneficiază de o primă de în­cadrare acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, egală cu valoarea dublă a indicatorului social de referință în vigoare la data acordării (în 2017 – 500 de RON). Șomerii care decid să își schimbe domici­liul la o distanță mai mare de 50 de kilome­tri, pentru a deveni angajați, beneficiază de o primă de instalare egală cu valoarea in­dicatorului social de referință mărită de 7 ori. De asemenea, se acordă și o primă de activare în valoare de 500 de RON neimpo­zabilă șomerilor înregistrați care nu benefi­ciază de indemnizație de șomaj, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin trei luni”, a spus, pentru ziarul „Vocea poporului”, Ana Moldovanu.

Angajatorii care încadrează însă în mun­că persoane din rândul șomerilor, pe care le mențin în activitate pe o perioada de cel puțin şase luni de la data angajării, be­neficiază de

reducerea sumei datorata de angajator la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

 

Finanţare europeană pentru şomeri

 

Potrivit Anei Moldovanu, în România se implementează Programul Start-up Nation Romania, cu finanțare duală – europeana şi națională – prin care se oferă pană la 200 de mii de lei româneşti, echivalentul a  44 de mii de euro unor firme nou-înființate, beneficiarii fiind persoane juridice.

„Șomerii, inactivii, salariații şi alte peroa­ne fizice din Romania care vor să-și deschi­dă mici afaceri pot primi pană la 20 de mii de lei din fonduri europene si naționale, în cadrul noii linii de finanțare Romania Start-up Plus, cu condiția că deschide cel puțin două locuri de muncă. De aseme­nea, în România este răspândită ucenicia la locul de muncă, iar aceasta se efectuează în baza unui contract de ucenicie. Astfel, angajatorul își asumă obligația ca, în afara plății salariului, să asigure formarea profe­sională a ucenicului într-o meserie potrivit domeniului său de activitate. La rândul său, tânărul angajat se obligă să se forme­ze profesional și să muncească în subordi­nea angajatorului respectiv”, ne-a mai spus Moldovanu.

Prin contractul de ucenicie, tinerii pot obține un loc de muncă cu o durată între unul și trei ani. Salariul de bază lunar sta­bilit prin contractual de ucenicie la locul de muncă este cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

„Principalul avantaj pentru angajator este faptul că primește lunar o sumă egală cu 60% din valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj ( 500 de RON).

 

Fond de garanţie

 

În discuții a fost abordată și chestiunea privind constituirea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, în cazul insolvabilității întreprinderii. „În România, în baza Directivei UE, a fost constituit Fon­dul de garantare pentru plata creanţelor salariale, care obligă angajatorii să aloce 0,25% din fondul de salarizare în bugetul asigurărilor pentru șomaj”, susţine Ana Moldovanu.

A fost efectuată și o vizită la Centrul Re­gional de formare profesională a adulților (CRFPA) din Brașov, care este cel mai dotat centru din cele opt existente în România. CRFPA Brașov este autorizat în domeniul formării profesionale a adulților (calificare, inițiere, specializare și perfecționare) pe nivelurile 1-3 de calificare în peste 40 de ocupații. Centrul dispune de 150 de locuri de pregătire teoretică, 250 de locuri de pregătire practică și 32 de locuri de cazare pentru cursanții din alte localități. În 2016, au absolvit 2237 de cursanți, rata de absol­vire fiind de 86%.

 

Importanţa incubatoarelor de afaceri

 

În cadrul întrunirii cu reprezentanții Direcției Antreprenoriat și Programe pen­tru IMM al Ministerului Economiei, s-a pus în discuție importanța incubatoarelor de afaceri în România, care sunt niște structuri de sprijin al afacerilor. Acestea au ca scop crearea unui mediu favorabil și sustenabil pentru întreprinderile mici și mijlocii nou-înființate, stimulându-le potențialul de dezvoltare şi de viabilitate.

Conform legislației, incubatoarele bene­ficiază de anumite facilități, cum ar fi: scu­tirea de la plata impozitului pe teren; scu­tirea de la plata impozitului pe clădiri, în mod corespunzător, clădirile care fac parte din infrastructura incubatorului de afaceri; scutiri de la plata oricăror taxe datorate bugetelor locale; alte facilități care pot fi acordate de autoritățile administrației pu­blice locale sau centrale.

„Experiența României de implemen­tare a măsurilor active pe piața muncii ne va ajuta la înaintarea propunerilor de îmbunătățire a proiectului de lege cu privi­re la promovarea ocupării forței de muncă. Dat fiind faptul că Republica Moldova se confruntă cu restanțe enorme la plata sa­lariilor, în cazul insolvabilității întreprinde­rilor, se va înainta propunerea de elaborare a unei legi privind constituirea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salaria­le, în cazul insolvabilității întreprinderii. În România, în baza legii respective, agenții economici nu au probleme la capitolul dat”, a conchis Ana Moldovanu, consultant superior în Departamentul protecție soci­al-economică CNSM.

Vizita de studiu a fost organizată în ca­drul proiectului „Oportunități de muncă decentă pentru tineri, îmbunătățite prin in­termediul cunoștințelor, acțiunilor și a po­liticilor de ocupare”, cu sprijinul financiar al Organizației Internaționale a Muncii.