3 decembrie 2022
Chisinau
Economie

Exodul de creieri şi irosirea capitalului uman încetinesc creşterea economic

Loading
Economie Exodul de creieri şi irosirea capitalului uman încetinesc creşterea economic
cnsm

Foto: vocea.md

Numărul mare de locuri de muncă cu productivitate joasă şi nivel de salarizare insuficient, ponderea înal­tă a activităţilor informa­le, şomajul înalt în rândul tinerilor, migrarea peste hotare a populaţiei şi glo­balizarea pieţei forţei de muncă, lipsa standardelor ocupaţionale şi clasifica­torul ocupaţional depăşit – sunt doar câteva dintre problemele semnalate pe piaţa muncii care necesită a fi soluţionate pe termen mediu şi lung.

 

„Problema capitalului uman este în permanenţă pe agenda noastră şi dorim să trecem la un alt format în discuţiile privind asigurarea dreptului fiecărui an­gajat de a-şi dezvolta capacităţile profesionale şi respectiv, de a con­tribui la dezvoltarea economică a ţării. Iar pe platforma dialogului social trebuie să punem, în pri­mul rând, problema calităţii capi­talului uman, întrucât acesta este activul cel mai important pentru orice economie”, a declarat Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Mol­dova (CNSM), în cadrul conferin­ţei Impactul calităţii resurselor umane asupra dezvoltării social-economice a Republicii Moldova.

 

Agenţii economici investesc puţin pentru angajaţi

 

Problemele de pe piaţa muncii sunt determinate de un şir de fac­tori care se influenţează reciproc, cum ar fi dezvoltarea economică precară a ţării, salariile mici, lip­sa personalului calificat, dar şi fluctuaţiile alarmante ale forţei de muncă. În viziunea vicepre­şedintelui CNSM, Petru Chiriac, fluctuaţia forţei de muncă este generată de salariile mici care nu satisfac nici măcar necesităţile primare ale angajaţilor. „Ca ur­mare, angajaţii se orientează fie spre căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, fie spre migrarea la lucru peste hotare, unde salari­ile sunt net superioare celor ofe­rite în Moldova”, afirmă liderul sindical. Conform datelor oficiale, aproape 330 de mii de moldoveni au plecat în 2012 la muncă în afa­ra ţării. Însă experţii economici susţin că această statistică nu este relevantă, numărul real al persoa­nelor care au migrat la muncă în exterior fiind, cel puţin, de două ori mai mare.

În acelaşi timp, agenţii econo­mici din Moldova se confruntă cu un deficit de personal, cauzat de emigrare, dar şi de calificarea joasă a forţei de muncă. Potrivit unui studiu, 85% din companii menţionează că se confruntă cu problema lipsei forţei de muncă calificate, întreprinderile solicită un nivel mai înalt de profesiona­lism sau competenţe specifice din partea lucrătorilor.

“Cel mai des, agenţii econo­mici menţionează că se confruntă cu decalajul semnificativ dintre necesităţile lor şi cunoştinţele profesionale ale absolvenţilor in­stituţiilor de învăţământ vocaţio­nal-tehnic. Programele educaţio­nale determină şi adaptabilitatea redusă a tinerilor muncitori la condiţiile companiei. Acest fapt, de cele mai multe ori, duce la o fluctuaţie sporită de personal”, spune vicepreşedintele CNSM.

 

g_economie

Producem prea mulţi absolvenţi, pentru care nu există ulterior ofertă de muncă

 

Experţii susţin că deşi au inter­venit careva mecanisme de dimi­nuare a problemelor de pe piaţa muncii, nu sunt efecte vizibile, în mare parte, din cauza că capi­talul uman nu este suficient de valorificat. Or, agenţii economici reclamă lipsa forţei de muncă ca­litative, în acelaşi timp, sunt des­tul de rezervaţi, când vine vorba, de a investi în calificarea acestora. “Nici statul, nici mediul de afaceri nu vor să perceapă că investiţiile în capitalul uman sunt mai renta­bile decât investiţiile în circuitul financiar. Doar forţa de muncă asigură continuitatea economică prin procesul de producere, în special”, explică Dorin Vaculov­schi, decan Academia de Studii Economice din Moldova.

 

Cererea trebuie racordată la ofertă

 

„Capitalul uman reprezintă o constrângere pentru dezvoltarea ţării noastre, iar problemele din acest domeniu sunt determinate de evoluţia din domeniul educaţi­ei şi a sănătăţii. În educaţie exis­tă două probleme grave. Pe de o parte, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior au o pregă­tire sub necesităţile pieţei. Pe de altă parte, putem vorbi despre o inflaţie în acest sistem, întrucât producem prea mulţi absolvenţi pentru care nu există ulterior ofertă de muncă.

De aceea, absolvenţii se anga­jează în profesii diferite de spe­cializările pe care le-au primit”, explică Alexandru Fală, analist Expert-Grup. El susţine că pe lângă exodul de creieri, avem şi o irosire a capitalului uman, adică persoanele se angajează la joburi care nu corespund specializărilor. În paralel, o mare parte dintre persoanele competitive pe piaţa muncii sunt implicate în migraţia internaţională, iar peste hotare îndeplinesc alte munci şi pierd din calificarea obţinută în Mol­dova.

În prezent, se atestă ponderea relativ mică a absolvenţilor care se încadrează în câmpul muncii, conform calificărilor obţinute în instituţiile de învăţământ. Circa 30 % din absolvenţi nu activează conform calificărilor obţinute în şcoli profesionale, colegii şi uni­versităţi, fapt care denotă irele­vanţa studiilor şi incapacitatea de angajare.

Cheltuielile pentru educaţie în Republica Moldova au atins re­cordul de 9,5% din PIB, media europeană fiind de 5,5%, fără ca să producă un impact economic şi social semnificativ. În anul 2009, alocările financiare per elev în învăţământul secundar-profesi­onal au constituit 10224 lei, ceea ce este cu 15% mai mult decât în învăţământul mediu de speci­alitate (8709 lei/elev/an) şi cu 33,5% (6802 lei/student/an) mai mult decât în învăţământul su­perior. Cu toate că învăţământul secundar-profesional este cel mai scump, cele mai mari probleme se atestă anume pe acest segment. În anul 2010, conform metodo­logiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM), numărul şomerilor cu studii secundar profesionale a constituit 22,8 mii de persoane, sau 24,8% din numărul total de 92 mii de şomeri, fiind mai mare faţă de numărul şomerilor cu stu­dii superioare (18,3 mii), medii de specialitate (12 mii), liceal, mediu general (22 mii) şi gimnazial (16,8 mii), înregistrând cel mai înalt ni­vel de abandon şcolar (24,5%).

„În ceea ce priveşte formarea profesională, riscurile de neanga­jare este cu mult mai mare. Insti­tuţiile din domeniul formării pro­fesionale sunt mai rigide şi au o flexibilitate mai redusă la cerinţe­le pieţei. În plus, aceste instituţii au o abordare mult mai centrali­zată de ministerul de resort şi cre­ează constrângeri pentru buget. Potenţialul de creştere economică a ţării va fi erodat dacă în continu­are nu vom combate deteriorarea educaţiei. O soluţie, în acest sens, ar fi racordarea cererii cu oferta, participarea mai activă a mediu­lui de afaceri în procesul decizi­onal al Ministerului Educaţiei şi instituirea unor măsuri ce ţin de deductibilitatea cheltuielilor care le efectuează angajatorii”, spune Alexandru Fală.

 

Economia informală trebuie diminuată

 

Într-un mod extrem de nefast influenţează calitatea capitalului uman activitatea informală. În acest sector, de obicei mai puţin este important nivelul de pregă­tire şi nu se acordă atenţie per­fecţionării profesionale. Raportul de stare a ţării, Moldova 2013, arată că mai mult de 340 de mii de persoane au avut în 2012 un loc de muncă informal sau 1/3 din numărul total al angajaţilor. Statistică însă nu include munca „la negru”, deşi este un fenomen consistent în RM – ponderea sectorului fiind estimată la 30%, in­fluenţând nivelul salariilor şi a productivităţii reale.

Petru Chiriac susţine că sindi­catele operează cu cifra de 650 de mii de persoane care sunt ocupa­te neregulamentar. Activitatea în condiţii informale, achitarea sala­riului „la plic”, nedeclararea veni­tului real obţinut au adus în anul 2012 bugetului public naţional un prejudiciu de peste 5,3 miliarde de lei, conform datelor proiectate ale Ministerului Muncii, Protecţi­ei Sociale şi Familiei.

„Sindicatele abordează proble­ma ocupării informale încă de la sfârşitul anilor ′90 şi doar în anul 2011, la insistenţa acestora, Gu­vernul a aprobat Planul de acţi­uni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „la plic” şi muncii „la negru”.

Acest plan a prevăzut un şir de măsuri care vizează modificarea legislaţiei, întreprinderea măsuri­lor de informare, realizarea con­troalelor complexe, toate având scopul de a diminua ocuparea in­formală”, menţionează vicepre­şedintele CNSM.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor