13 aprilie 2024
Chisinau
Economie

Exodul de creieri şi irosirea capitalului uman încetinesc creşterea economic

Loading
Economie Exodul de creieri şi irosirea capitalului uman încetinesc creşterea economic
cnsm

Foto: vocea.md

Numărul mare de locuri de muncă cu productivitate joasă şi nivel de salarizare insuficient, ponderea înal­tă a activităţilor informa­le, şomajul înalt în rândul tinerilor, migrarea peste hotare a populaţiei şi glo­balizarea pieţei forţei de muncă, lipsa standardelor ocupaţionale şi clasifica­torul ocupaţional depăşit – sunt doar câteva dintre problemele semnalate pe piaţa muncii care necesită a fi soluţionate pe termen mediu şi lung.

 

„Problema capitalului uman este în permanenţă pe agenda noastră şi dorim să trecem la un alt format în discuţiile privind asigurarea dreptului fiecărui an­gajat de a-şi dezvolta capacităţile profesionale şi respectiv, de a con­tribui la dezvoltarea economică a ţării. Iar pe platforma dialogului social trebuie să punem, în pri­mul rând, problema calităţii capi­talului uman, întrucât acesta este activul cel mai important pentru orice economie”, a declarat Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Mol­dova (CNSM), în cadrul conferin­ţei Impactul calităţii resurselor umane asupra dezvoltării social-economice a Republicii Moldova.

 

Agenţii economici investesc puţin pentru angajaţi

 

Problemele de pe piaţa muncii sunt determinate de un şir de fac­tori care se influenţează reciproc, cum ar fi dezvoltarea economică precară a ţării, salariile mici, lip­sa personalului calificat, dar şi fluctuaţiile alarmante ale forţei de muncă. În viziunea vicepre­şedintelui CNSM, Petru Chiriac, fluctuaţia forţei de muncă este generată de salariile mici care nu satisfac nici măcar necesităţile primare ale angajaţilor. „Ca ur­mare, angajaţii se orientează fie spre căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, fie spre migrarea la lucru peste hotare, unde salari­ile sunt net superioare celor ofe­rite în Moldova”, afirmă liderul sindical. Conform datelor oficiale, aproape 330 de mii de moldoveni au plecat în 2012 la muncă în afa­ra ţării. Însă experţii economici susţin că această statistică nu este relevantă, numărul real al persoa­nelor care au migrat la muncă în exterior fiind, cel puţin, de două ori mai mare.

În acelaşi timp, agenţii econo­mici din Moldova se confruntă cu un deficit de personal, cauzat de emigrare, dar şi de calificarea joasă a forţei de muncă. Potrivit unui studiu, 85% din companii menţionează că se confruntă cu problema lipsei forţei de muncă calificate, întreprinderile solicită un nivel mai înalt de profesiona­lism sau competenţe specifice din partea lucrătorilor.

“Cel mai des, agenţii econo­mici menţionează că se confruntă cu decalajul semnificativ dintre necesităţile lor şi cunoştinţele profesionale ale absolvenţilor in­stituţiilor de învăţământ vocaţio­nal-tehnic. Programele educaţio­nale determină şi adaptabilitatea redusă a tinerilor muncitori la condiţiile companiei. Acest fapt, de cele mai multe ori, duce la o fluctuaţie sporită de personal”, spune vicepreşedintele CNSM.

 

g_economie

Producem prea mulţi absolvenţi, pentru care nu există ulterior ofertă de muncă

 

Experţii susţin că deşi au inter­venit careva mecanisme de dimi­nuare a problemelor de pe piaţa muncii, nu sunt efecte vizibile, în mare parte, din cauza că capi­talul uman nu este suficient de valorificat. Or, agenţii economici reclamă lipsa forţei de muncă ca­litative, în acelaşi timp, sunt des­tul de rezervaţi, când vine vorba, de a investi în calificarea acestora. “Nici statul, nici mediul de afaceri nu vor să perceapă că investiţiile în capitalul uman sunt mai renta­bile decât investiţiile în circuitul financiar. Doar forţa de muncă asigură continuitatea economică prin procesul de producere, în special”, explică Dorin Vaculov­schi, decan Academia de Studii Economice din Moldova.

 

Cererea trebuie racordată la ofertă

 

„Capitalul uman reprezintă o constrângere pentru dezvoltarea ţării noastre, iar problemele din acest domeniu sunt determinate de evoluţia din domeniul educaţi­ei şi a sănătăţii. În educaţie exis­tă două probleme grave. Pe de o parte, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior au o pregă­tire sub necesităţile pieţei. Pe de altă parte, putem vorbi despre o inflaţie în acest sistem, întrucât producem prea mulţi absolvenţi pentru care nu există ulterior ofertă de muncă.

De aceea, absolvenţii se anga­jează în profesii diferite de spe­cializările pe care le-au primit”, explică Alexandru Fală, analist Expert-Grup. El susţine că pe lângă exodul de creieri, avem şi o irosire a capitalului uman, adică persoanele se angajează la joburi care nu corespund specializărilor. În paralel, o mare parte dintre persoanele competitive pe piaţa muncii sunt implicate în migraţia internaţională, iar peste hotare îndeplinesc alte munci şi pierd din calificarea obţinută în Mol­dova.

În prezent, se atestă ponderea relativ mică a absolvenţilor care se încadrează în câmpul muncii, conform calificărilor obţinute în instituţiile de învăţământ. Circa 30 % din absolvenţi nu activează conform calificărilor obţinute în şcoli profesionale, colegii şi uni­versităţi, fapt care denotă irele­vanţa studiilor şi incapacitatea de angajare.

Cheltuielile pentru educaţie în Republica Moldova au atins re­cordul de 9,5% din PIB, media europeană fiind de 5,5%, fără ca să producă un impact economic şi social semnificativ. În anul 2009, alocările financiare per elev în învăţământul secundar-profesi­onal au constituit 10224 lei, ceea ce este cu 15% mai mult decât în învăţământul mediu de speci­alitate (8709 lei/elev/an) şi cu 33,5% (6802 lei/student/an) mai mult decât în învăţământul su­perior. Cu toate că învăţământul secundar-profesional este cel mai scump, cele mai mari probleme se atestă anume pe acest segment. În anul 2010, conform metodo­logiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM), numărul şomerilor cu studii secundar profesionale a constituit 22,8 mii de persoane, sau 24,8% din numărul total de 92 mii de şomeri, fiind mai mare faţă de numărul şomerilor cu stu­dii superioare (18,3 mii), medii de specialitate (12 mii), liceal, mediu general (22 mii) şi gimnazial (16,8 mii), înregistrând cel mai înalt ni­vel de abandon şcolar (24,5%).

„În ceea ce priveşte formarea profesională, riscurile de neanga­jare este cu mult mai mare. Insti­tuţiile din domeniul formării pro­fesionale sunt mai rigide şi au o flexibilitate mai redusă la cerinţe­le pieţei. În plus, aceste instituţii au o abordare mult mai centrali­zată de ministerul de resort şi cre­ează constrângeri pentru buget. Potenţialul de creştere economică a ţării va fi erodat dacă în continu­are nu vom combate deteriorarea educaţiei. O soluţie, în acest sens, ar fi racordarea cererii cu oferta, participarea mai activă a mediu­lui de afaceri în procesul decizi­onal al Ministerului Educaţiei şi instituirea unor măsuri ce ţin de deductibilitatea cheltuielilor care le efectuează angajatorii”, spune Alexandru Fală.

 

Economia informală trebuie diminuată

 

Într-un mod extrem de nefast influenţează calitatea capitalului uman activitatea informală. În acest sector, de obicei mai puţin este important nivelul de pregă­tire şi nu se acordă atenţie per­fecţionării profesionale. Raportul de stare a ţării, Moldova 2013, arată că mai mult de 340 de mii de persoane au avut în 2012 un loc de muncă informal sau 1/3 din numărul total al angajaţilor. Statistică însă nu include munca „la negru”, deşi este un fenomen consistent în RM – ponderea sectorului fiind estimată la 30%, in­fluenţând nivelul salariilor şi a productivităţii reale.

Petru Chiriac susţine că sindi­catele operează cu cifra de 650 de mii de persoane care sunt ocupa­te neregulamentar. Activitatea în condiţii informale, achitarea sala­riului „la plic”, nedeclararea veni­tului real obţinut au adus în anul 2012 bugetului public naţional un prejudiciu de peste 5,3 miliarde de lei, conform datelor proiectate ale Ministerului Muncii, Protecţi­ei Sociale şi Familiei.

„Sindicatele abordează proble­ma ocupării informale încă de la sfârşitul anilor ′90 şi doar în anul 2011, la insistenţa acestora, Gu­vernul a aprobat Planul de acţi­uni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „la plic” şi muncii „la negru”.

Acest plan a prevăzut un şir de măsuri care vizează modificarea legislaţiei, întreprinderea măsuri­lor de informare, realizarea con­troalelor complexe, toate având scopul de a diminua ocuparea in­formală”, menţionează vicepre­şedintele CNSM.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand