Evaluarea factorilor de risc în industria alimentară și prevenirea lor

Iată care sunt principalii factori de risc depistați în urma controalelor efectuate până în prezent la între­prinderile din acest sector de acti­vitate.

Factorii dependenţi de utilizarea diver­selor tipuri de maşini, utilaje şi instalaţii în mişcare şi, mai ales, sistemele vechi de transmisie (de exemplu, morile de măcinat) conduc încă la accidente de muncă, unele chiar cu urmări grave. Factorii dependenţi de praful care se degajă în diferite faze ale procesului de producţie creează pericole de explozii şi incendii.

Procesele de producţie se desfăşoară în mare parte în încăperi cu un procent ridicat de umiditate şi unde instalaţiile electrice, neîntreţinute întotdeauna în modul cores­punzător, prezintă pericol de electrocutare.

Evaluarea factorilor de risc în producerea accidentelor de muncă ce au avut drept ca­uze principale:

• efectuarea unor lucrări de reparaţii, întreţinere la maşinile, utilajele şi instalaţiile din dotare, fără ca în prealabil acestea să fie oprite din funcţiune;
• nefolosirea echipamentului individual de protecţie;
• neasigurarea unei supravegheri perma­nente şi competente pe parcursul executării lucrărilor, îndeosebi la locurile de muncă cu grad ridicat de periculozitate;
• instruiri superficiale în domeniul securi­tăţii şi sănătăţii muncii;
• consum de băuturi alcoolice;
• manevre necorespunzătoare cu mijloace de transport în zonele din incinta unităţilor.

Operaţii periculoase şi măsuri de prevenire la unităţile de morărit și panificaţie

Praful sub formă de particule de prove­nienţă minerală (ex.: din cereale, de la re­coltare până la fazele de curăţare în vede­rea măcinării) şi vegetală (ex.: în fazele de măcinat făina), care rezultă în procese­le tehnologice, în anumite condiţii poa­te forma, cu aerul, amestecuri explozive. Este vorba în acest sens de particulele de praf în suspensie în atmosfera spaţiilor de lucru şi praful depus pe maşini şi in-stalaţii sau pe suprafeţele încăperilor de lu­cru.

Locuri periculoase: la morile de măci­nat, la introducerea cerealelor şi făinii în ce­lulele silozurilor, la instalaţiile de transport pe verticală şi orizontală (elevatoare şi şne­curi), la sorburile de descărcare cereale din vagoane sau autovehicule, la încărcarea şi descărcarea cântarelor automate, la amba­larea făinii în saci textili, la sitele plane din secţiile de cernere.

Măsuri de prevenire: dotarea şi funcţi­onarea la capacitate a instalaţiilor de cap­tare a prafului şi etanşarea corespunză-toare a conductelor de transport pe ori­zontală şi verticală. Instalaţii de aspirare: ventilatoare centrifugale cu debit mare şi presiune redusă, cicloane de separare cen­trifugală. Filtre şi camere de praf, hote de aspiraţie în zonele cu concentraţii mari de praf, descărcător de pulbere de tip mem­brană.

La fabricile de ulei

Locuri periculoase: la secţiile de extrac­ţie a uleiului pe bază de solvenţi (ex., benzi­nă) se pot degaja vapori de benzină în con­centraţii foarte periculoase; la depozitele şi silozurile de şrot se pot produce explozii când concentraţiile vaporilor de benzină din şrot depăşesc 0,1%; la secţiile de rafinare a uleiului se pot produce incendii în situaţiile unor scurgeri de ulei pe suprafeţe încinse.

Măsuri de prevenire: asigurarea insta­laţiilor de ventilare mecanică, dotarea cu explozimetre pentru verificarea concentra­ţiilor periculoase, interzicerea folosirii unor sortimente de echipament de lucru din fibre sintetice pentru prevenirea iniţierii exploziilor sau incendiilor datorită electrici­tăţii statice în cazul acumulării periculoase a vaporilor de benzină etc.

La fabricile de zahăr

Locuri periculoase: la secţiile de amba­lare şi la secţiile de depozitare a zahărului există pericolul de explozii şi incendii;

la instalaţiile de preparare a varului exis­tă locuri de muncă cu posibilitate de acu­mulări de bioxid de carbon şi concentraţii periculoase.

Măsuri de prevenire: asigurarea şi men­ţinerea în bună stare de funcţionare a insta­laţiilor de ventilare şi montare a sistemelor de alarmare optică şi acustică în cazul opri­rii din funcţionare a pompelor de aspiraţie a CO2.

La unităţile de preparare a băuturilor alcoolice

Locuri periculoase. În secţiile de prepara­re-filtrare şi maturare a băuturilor alcoolice şi la secţiile de îmbuteliere unde se degajă vaporii de alcool care, în concentraţii pe­riculoase, pot declanşa explozii, urmare a unor surse de foc, scântei electrice etc. Acest pericol există în zonele unde scurgerile de alcool se pot produce datorită neetanşării corespunzătoare a capacelor rezervoarelor, robinetelor şi garniturilor de la pompe etc.; în buncărele (silozurile) de orz unde pot avea loc autoaprinderi ale materiilor prime depozitate, precum şi la transportul pe ver­ticală şi pe orizontală a acestora.

Măsuri de prevenire: asigurarea siste­mului corespunzător de control al tempera­turii materialului din silozuri pentru preve­nirea autoaprinderilor, instalaţii de ventilare pentru concentraţii periculoase de vapori de alcool, instalaţii de desprăfuire în încă­perile conductelor de transport de material pe verticală şi pe orizontală.

La unităţile de industrializare a laptelui

Există pericole de explozii în secţiile de preparare a laptelui praf în situaţii în care se acumulează concentraţii mari mai ales datorită neetanşeităţilor conductelor de transport;

la instalaţiile de uscare prin pulverizare unde se pot acumula concentraţii mari de lapte praf, precum şi în cazurile unor tem­peraturi ridicate (>30°C) ale aerului în tur­nul de uscare.

Măsuri de prevenire: sisteme corespun­zătoare de ventilaţie, care să funcţioneze la parametrii proiectaţi.

La instalaţiile frigorifice

La instalaţiile frigorifice la care agentul este amoniacul, pot avea loc explozii în ca­zul unor scăpări masive de amoniac.

Măsuri de prevenire: prevenirea scăpă­rilor de agent frigorific (amoniac) pot avea loc la robinetele şi la îmbinările demonta­bile;

întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor frigorifice trebuie să se facă de personal ca­lificat, instruit şi verificat cu privire la aptitu­dinile psihotehnice; efectuarea probelor de presiune obligatoriu înainte ca instalaţia fri­gorifică să fie umplută cu agent frigorific; să existe dotarea corespunzătoare cu echipa­ment de protecţie şi de lucru a personalului de la staţiile frigorifice; menţinerea în bună stare de funcţionare a aparaturii de măsură şi control etc.

O măsură deosebită este dotarea staţiilor frigorifice cu aparatul de respirat izolant au­tonom cu aer comprimat tip care, împreună cu costumul de protecţie, poate fi folosit la intervenţiile necesare în cazul unor eventu­ale eşapări şi în diferite alte medii toxice.

Nereguli constatate la controalele efectuate în unităţi din sectorul industri­ei alimentare:

• neasigurarea unor sortimente de echipa­ment de protecţie sau de lucru pentru unele categorii de salariaţi de la staţiile frigorifice, secţii de fabricaţie, centrale termice, ateliere de întreţinere;
• folosirea unor echipamente uzate sau cu termene de utilizare expirate, cum sunt car­tuşele filtrante, măşti de gaze etc.;
• nedotarea cu aparatul de respirat izolant autonom cu aer comprimat care, împre­ună cu costumul de protecţie, să se poată face, fără pericol, intervenţiile necesare în cazul în care concentraţiile substanţelor toxice în zonele de lucru devin periculoase (ex., la producerea unor eşapări de amo-niac);
• neasigurarea (la unităţile de morărit și de panificaţie) funcţionării la capacitate normală a instalaţiilor de captare a prafu­lui, precum şi lipsa, în numeroase locuri de muncă, a măsurilor de etanşare corespun­zătoare a conductelor de transport pe ver­ticală şi pe orizontală;
• nu se urmăreşte realizarea în totalitate a unor lucrări prevăzute în programele întoc­mite la nivelul unităţilor pentru reparaţiile şi reviziile tehnice periodice ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din dotare;
• în diferite zone de lucru unde sunt am­plasate maşini, utilaje şi instalaţii, după ter­minarea lucrărilor de reparaţii/întreţinere, nu se mai montează apărători de protecţie ale organelor de maşini în mişcare, aces­tea constituind surse ale unor accidente de muncă.

 

Vasile SILOCI, inspector de muncă al CNSM